Tiberiu Avrămescu, conf. univ. dr. la Politehnica București, despre pachetul de austeritate: ”Cea mai proastă măsură este cea care crește povara fiscală a micilor întreprinzători”

Miercuri, 22 Octombrie 2025 10:01

# ”... Guvernul Ciolacu, pentru felul cum a gestionat finanțele țării, a fost un dezastru”

Trăim vremuri complicate și simțim că economia României se duce în cap! Ani de zile țara a cheltuit mai mult decât și-a putut permite, iar acum a venit nota de plată. Premierul Ilie Bolojan încearcă niște măsuri draconice, însă nu toate au efectul scontat. Și pare că ne învârtim în cerc, iar realitatea ne lovește din toate părțile. Am stat de vorbă cu Tiberiu Avrămescu, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității Politehnica București – Centrul Universitar Pitești, care ne-a explicat unde sunt bubele și care ar fi soluțiile.

”Văd un amatorism care mă îngrijorează”

Adevărul spus de un profesionist este că nu vom trece ușor prin această perioadă. Și că nu învățăm nici din greșeli, nici din modele de succes aplicate în alte țări.

# Care este cea mai mare greșeală pe care au făcut-o guvernele în privința felului în care au gestionat acest domeniu complex care este economia României?

- Aceasta este o întrebare extrem de complexă. Ultimele două guverne, mă refer la guvernele Ciucă și Ciolacu, au condus România doar cu gândul la alegerile care urmau. Mai ales guvernul Ciolacu, pentru felul cum a gestionat finanțele țării, a fost un dezastru. Nu cred că a existat un premier mai inconștient după 1990 în România. Înaintea celor doi, am avut guvernul Câțu, premier care, pe picior de plecare fiind, a lăsat în urmă câteva săgeți otrăvite, pe care le-a introdus în PNRR. Eu spun adesea că, în ultimii ani, România a fost condusă prin sondaje. Adică guvernele au făcut ceea ce le spuneau studiile sociologice că își doreau românii, cu speranța că aceștia vor vota cu Ciucă sau Ciolacu.

În al doilea rând, ca să ai rezultate într-un domeniu, trebuie să ai, în poziții de răspundere, oameni competenți. Sunt pline instituțiile statului, consiliile de administrație ale societăților cu capital public de oameni numiți politic, care nu ar trebui sa fie acolo, pentru că nu au experiența și pregătirea necesare. Indiferent cât de bune ar fi politicile pe care le promovează un guvern, e nevoie de oameni competenți care să le implementeze.

În al treilea rând, ca economist și ca cetățean, urmăresc fenomenul economic cu atenție și mi se pare că deciziile de politică economică se iau pe genunchi. Adică la modul hai să luăm decizia asta și vedem noi ce se întâmplă. Sigur că economia nu este o știință exactă, dar suntem într-o epocă în care avem la dispoziție modele statistice, econometrice care ne permit să facem simulări, avem experiența altor țări, putem pilota anumite măsuri de reformă, sa vedem ce este bine și ce putem corecta. Văd un amatorism care mă îngrijorează. Amatorismul, incompetența și relele intenții ale unor politicieni sunt cele trei probleme majore în perioada actuală.

# Guvernul a adoptat o serie de măsuri antisociale despre care unii specialiști spun că vor arunca economia în cap. Care credeți că este cea mai proastă măsură, dar cea mai eficientă?

- Nu cred că cea mai pare parte a cetățenilor acestei țări realizează situația gravă în care ne aflăm. Imaginați-vă o familie care are venituri lunare, să zicem, de 5000 lei și are cheltuieli de 8000 lei. Cât ar putea rezista așa? Probabil nu mai mult de câteva luni. Da, atât de gravă este situația financiar-bugetară a României în acest moment. Deci, măsuri de reducere a deficitului bugetar trebuiau luate. Unele normale, firești, având în vedere situația actuală, cum ar fi creșterea TVA. Știu, o măsură dureroasă, dar pe care eu o consider necesară. Altele, destul de neinspirate, aș zice.

Cea mai proastă măsură este cea care crește povara fiscală a micilor întreprinzatori. Să nu uităm că impozitul pe dividende era de 5% în urmă cu doi-trei ani, urmând ca după creșteri succesive să ajungă la 16% începând de la 1 ianuarie 2026. Imaginati-vă că v-ar crește impozitul pe salariu de trei ori în decursul unei perioade, aceasta este comparația pe care o putem face. Intenția declarată a guvenului a fost să crească încasările la bugetul de stat, dar, eu sunt sigur că nu vor crește, sau, dacă vor crește, această creștere va fi nesemnificativă. Iar când vorbim de impactul unei măsuri, nu trebuie să avem în vedere doar impactul direct, ci și impactul indirect. De exemplu, câte locuri de muncă dispar din cauza acestei măsuri? Cât va cheltui statul cu ajutorul de șomaj pentru cei care își pierd locul de muncă? Cu cât se vor reduce investițiile micilor întreprinzatori? Nu trebuie să privim lucrurile doar in viziune contabilă.

Măsurile bune se lasă așteptate. Legea privind pensiile speciale este la Curtea Constituțională și îmi este teamă că va fi respinsă. Despre reorganizarea societăților de stat si a consiliilor de administrație nu se mai aude nimic de ceva timp. Se risipesc bani în continuare, presa este plină de astfel de exemple. Dar, poate se vor lua și astfel de măsuri, cine stie...

# Oare va putea Guvernul să reducă deficitul bugetar?

- Nu am nicio îndoială că guvernul va reduce deficitul bugetar. Nu se poate altfel. Întrebarea este cu cât se va reduce, cu ce costuri și cine va suferi de pe urma măsurilor de reducere a acestui deficit. Din păcate, eu cred că măsurile dure cu adevărat nu au fost luate. Vom vedea asta până la sfârșitul acestui an. Cheltuielile statului au avut creșteri de două cifre pe primele 9 luni ale anului, încasările suplimentare estimate din creșterea TVA nu sunt pe măsura asteptărilor.

Mă aștept la o nouă creștere de TVA, poate la 23% sau chiar 24%. Mă aștept la reducerea salariilor din sectorul bugetar. Poate cu 10% sau poate se va adopta măsura Băsescu-Boc din 2009, și anume trimitem bugetarii în concediu fără plată o zi pe săptămână, de exemplu. Cu siguranță vor fi disponibilizări în sectorul bugetar. Vor crește impozitele pe proprietate, dar această măsură eu aș încadra-o la categoria măsurilor firești, având în vedere nivelul lor foarte redus în România.

E clar că este nevoie să facem niște sacrificii, dar cât de mari vor fi aceste sacrificii și cine le va face, e o chestiune care mă preocupă. Teama mea e că sacrifiile cele mai mari le vor face cei mulți, cei cu venituri mici sau medii. Teama mea este ca măsurile de austeritate să nu genereze un asemenea dezgust al oamenilor față de clasa politică, încât alegerile parlamentare din 2028 să aducă la putere un guvern suveranist, prorus. Asta ar fi un mare dezastru.

# Credeți că împrumuturile pe care le are România de returnat sunt o piedică în calea dezvoltării țării, având în vedere dobânzile uriașe pe care le plătește?

- Dacă ne uităm pe statisticile europene, o să vedem că datoria publică a României nu este așa de mare. Ponderea datoriei publice a României în PIB este mai mică decât a majorității statelor europene. Nu mărimea datoriei publice este problema, ci faptul că ea crește foarte rapid, iar costurile de finanțare sunt foarte mari. Dacă ne comparăm cu Bulgaria, de exemplu, ne împrumutăm la niveluri ale ratei dobânzii de aproape patru ori mai mari decât vecinii noștri de la sud. Este foarte mult și aceasta este o mare problemă. Acesta este motivul principal pentru care trebuie să reducem deficitul bugetar, să reducem costurile de finanțare. Sigur că plătind dobânzi din ce în ce mai mari, rămân mai puțini bani pentru alte domenii: învățământ, sănătate, infrastructură. Sa nu uităm că sunt și alte constrângeri. De exemplu, trebuie să creștem cheltuielile de apărare, în contextul internațional actual, cu Trump care cere asta și Putin care nu știm ce va face, suntem constrânși să facem asta. Urmează un alt hop, în următorii ani vor ieși la pensie cei din generația mea. Asta înseamnă o povară uriașă la bugetul de pensii. Deci, numai contrângeri. Piedici în calea dezvoltării țării peste tot. Cum vor face guvernele care vor conduce țara să își asigure veniturile bugetare necesare, nu știu. De aceea, voi rămîne la catedră si nu voi accepta postul de prim ministru sau de ministru de finanțe, dacă mi s-ar oferi. Glumesc, desigur, spunând că pentru orice om bine intenționat, funcțiile astea două îti aduc multă bătaie de cap.

# Ce ați schimba la felul în care gândește Guvernul și care ar ajuta la stabilizarea economiei?

- Aș schimba modul cum se iau deciziile. Asta în primul rând. Am o părere destul de bună față de domnul Bolojan, îl consider că este animat de bune intenții. Dar are o viziune prea contabilicească asupra economiei. Domnia sa crede că dacă a crescut TVA cu două puncte procentuale, încasările la buget vor crește tot cu atât. Nu vor crește, chiar dânsul a constatat asta după primele luni de TVA majorat. Am spus, suntem în epoca tehnologiei informației, există modele care pot simula diferite situații.

Dar alta este problema majoră. Este vremea marilor decizii. România nu mai poate funcționa așa. Trebuie neapărat să facem câteva lucruri. Unul dintre ele este reforma administrativ-teritorială. În Argeș sunt, dacă nu mă înșel, 97 de comune, multe având populație de până la 2-3000 de locuitori. Fiecare cu primar, viceprimar, secretar, consiliu local, aparat de specialitate. Cele mai multe nu își pot asigura singure veniturile pentru salarii. Al doilea – cheltuielile. Sunt foarte multe cheltuieli inutile, foarte multe investiții nefolositoare. La mine în cartier, în București, unde locuiesc în prezent, se schimbă bordurile. Asta a făcut noul primar de sector într-un an și jumătate de mandat. Doar atât. Peste tot e la fel. Este o risipă de neconceput. Mai este și o a treia problemă. Cum facem să creștem veniturile statului, cum facem să colectăm mai mult. În contextul actual, aceasta este de fapt cheia tuturor lucrurilor. Cum colectăm mai mult, ce taxe și impozite este nevoie să creștem, căci va trebui să facem și asta.

Eu sunt optimist de felul meu și cum România a avut de multe ori noroc în decursul istoriei, eu cred că și de această dată astrele se vor așeza pentru țara noatră. Nu pot însă să nu mă gandesc că în istoria României, norocul a avut un nume. Că s-a numit Carol I, Brătianu, Regina Maria sau altfel, asta e o altă discuție.