Mihai Coteț, senator PNL Argeș: ”Dacă cineva cu adevărat va avea de dus greul, acela va fi cetățeanul. E nevoie urgentă de reformarea, pe bune, a statului!”

Miercuri, 26 Noiembrie 2025 10:16

Trebuie să recunoaștem că nu suntem în cea mai bună etapă. Anul 2026 se anunță dificil din punct de vedere al presiunii financiare care se pune asupra populației, administrația este și ea subjugată, iar puterea politică de la București e un fel de Tom și Jerry, într-o variantă deloc amuzantă. PSD-ul e copilul răsfățat al guvernării, iar tensiunile sunt la ordinea zilei. Și cetățeanul de rând nu mai înțelege nimic. Are multe întrebări și puține răspunsuri, se simte trădat și abandonat.

”Nu putem uita atâtea bugete cheltuite pe borduri, pavele, fântâni, panseluțe, wc-uri de lux”

Săptămâna trecută, când știrile despre măsurile de austeritate au invadat mass-media, am stat de vorbă cu Mihai Coteț, senator PNL Argeș, care ne-a răspuns la câteva întrebări, menite să lămurească o serie de probleme care decurg din deciziile care se iau la Palatul Victoria. Vestea proastă pe care ne-a dat-o senatorul liberal este că nu prea avem încotro. Tot ce ni se întâmplă azi e un fel de duș rece prin care ne trezim la realitate, după ani de somn și minciună. De menționat, poporul e numai o victimă a unor guverne deloc înțelepte. Bunăstarea și pomenile din anii trecuți se plătesc azi, mult prea scump și într-un context în care, ca să trăim, trebuie să nu murim...

# Primarii de municipii, și nu numai, sunt revoltați după discuția cu premierul, în care li s-a transmis că surplusul încasat din impozitele pe proprietate, majorate cu peste 70% ar putea ajunge la stat. Va ceda premierul presiunilor sau va reuși să se impună?

- Înțeleg pe deplin îngrijorările exprimate de primari, mai ales în contextul în care bugetele locale sunt deja tensionate de costuri crescute și de nevoia continuă de investiții. Dar este important să discutăm onest și rațional despre contextul acestei decizii. În mod cert, nu se dorește confiscarea banilor administrațiilor locale. Vorbim de o ajustare temporară, în baza unui principiu de responsabilitate macroeconomică. Așa funcționează și alte state europene: când apare un dezechilibru major, guvernul central acționează pentru a evita riscurile sistemice.

Statul român este într-un moment de presiune bugetară uriașă, în care trebuie să respecte angajamente asumate prin PNRR, să plătească dobânzi tot mai mari pentru datoria publică, să investească în securitate și infrastructură și să mențină sistemele esențiale (educație, sănătate, apărare) funcționale.

În lipsa unei reforme mai largi, ajustarea impozitelor locale era una dintre puținele pârghii rapide. Am spus în numeroase rânduri că e nevoie de o restructurare a aparatului administrativ, dar și de o reformă administrativă în regim de urgență. Am amânat aceste lucruri mult prea mult și acum dăm din colt în colt. Restructurarea aparatului administrativ nu ține de reformă, ci ține de un minimum de responsabilitate față de cheltuirea banului public. Este o chestiune pe care bunul simț administrativ trebuie să ți-o ceară în primul rând. Doar că avem partide care țin cu dinții ca acest lucru să nu se întâmple. Reforma administrativă, măcar prin desființarea acelor localități care nu există decât ca să plătească salariile angajaților din primărie – și nu sunt puține la număr – era iar o urgență. Doar că ne lovim de aceeași păguboasă și populistă opoziție. Și nu este corect ca cetățeanul să tot plătească, iar statul să refuze să se autogestioneze responsabil și corect.

Dacă cineva cu adevărat va avea de dus greul, acela va fi cetățeanul. Acolo mă doare pe mine cel mai tare. De asemenea, va fi afectat și mediul de afaceri. De aceea continuu să fac apel la responsabilitate din partea clasei politice. E nevoie urgentă de reformarea pe bune a statului!

Până una-alta, Curtea Constituțională, adică PSD-ul din Curtea Constituțională, a decis să se pronunțe pe noul pachet fiscal în februarie, anul viitor (ultima decizie a fost revocată, urmând ca pronunțarea să se facă în luna decembrie, n.r.). Este încă o decizie scandaloasă pe care o ia această instituție care, practic, a ajuns să saboteze, în mod intenționat, nu doar Guvernul României, ci și economia acesteia.

# Considerați că măsura de la punctul anterior va aduce deservicii în Argeș, dacă va fi adoptată în forma în care dorește Ilie Bolojan?

- Avem începute foarte multe şantiere în România, șantiere finanțate din bugetul național sau din bani europeni și pe care vrem să le continuăm. Banii proveniți din majorările impozitelor pe proprietate s-ar întoarce, în bună parte, tot în comunități. Nu pleacă nimeni cu ei acasă. Mai mult, Guvernul Bolojan insistă pe finanțarea proiectelor prioritare pentru comunități, căci de tichii de mărgăritar am tot avut parte. Nu putem uita atâtea și atâtea bugete cheltuite pe borduri, pavele, fântâni, panseluțe, wc-uri de lux ș.a.m.d.. Aș vrea să știu că și administrațiile locale analizează cu grijă și responsabilitate prioritățile comunităților pe care le conduc. Din păcate, nu sunt atât de multe exemple de bună practică pe cât mi-aș fi dorit.

# Anul viitor, posturile din administratia locală și centrală vor fi reduse cu 10%. Argeșul va pierde 649 de posturi. Din ce cunoașteți, are Argeșul un aparat public prea stufos?

- Cu siguranță sunt multe exemple de organigrame supraîncărcate. Avem primari buni, gospodari buni, care n-au avut nevoie să le spună cineva cum să-și eficientizeze activitatea. Argeșul și restul județelor nu vor pierde, ci vor câștiga. Vor câștiga bani mai bine drămuiți care se întorc în servicii mai bune, în investiții mai multe. Hai să nu ne mai furăm singuri căciula și să ieșim din acest cerc vicios din care nimeni nu are de câștigat pe termen lung!

# Enunțați o măsură de austeritate fără de care România nu poate merge înainte și o măsură care ar putea fi evitată.

- Mi-aș fi dorit un TVA mai mic, dar a fost singura măsură rapidă care a împiedicat intrarea României în zona junk. Nu știu dacă ar fi fost vreo măsură pe care am fi putut-o evita. Nimeni nu ia măsuri nepopulare de dragul de a le lua. Politicienii se înghesuie, de obicei, să ia măsuri populiste și nesustenabile decât să informeze și să procedeze corect.