“Dialogul social e un fel de fata morgana: îl vedem, dar nu are finalitate!”

Luni, 29 Aprilie 2013 13:23

# Declară Ilie Miu, preşedinte FSAR. # Cum fentezi, “ legal”, ITM-ul? # Discuţii de dragul discuţiilor şi contre între sindicate. Sună pretenţios, dar nu rezolvă nimic. Proiectul strategic -„Dialogul social – către o rută flexibilă pentru ocupare și incluziune”, implementat de Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Asociația ”Centrul Român de Inițiative” și cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013  a adus în discuţie, şi în Argeş,  o temă arhicunoscută şi la fel de mult analizată - munca la negru. Singurele concluzii ale întâlnirii de la Piteşti au fost că …legea e bună, dar nu se respectă, şi că munca fără forme legale ia amploare.  Deci, nimic nou sub soare! Dezamăgit de dialogul pur teoretic al întâlnirii, preşedintele Federaţiei Sindicatul Automobilul Românesc, Ilie Miu, a părăsit  şedinţa înainte de încheierea aşa-ziselor dezbateri.

Cui folosesc astfel de acţiuni plătite din bani publici şi cofinaţate din fonduri europene, dacă nici măcar o propunere concretă de la Piteşti nu ajunge la Ministerul Muncii? Cam asta este întrebarea retorică avansată de conducerea Federaţiei Sindicale Automobilul Românesc după dezbaterile de dragul dezbaterilor, desfăşurate săptămâna trecută,  prin iniţiativa  CNSLR Frăţia. Obiectivul principal al proiectului sună bombastic: “consolidarea capacității partenerilor sociali pentru a promova dezvoltarea durabilă, pentru a sprijini crearea de locuri de muncă și coeziunea socială la nivel național, prin promovarea dialogului”.  Liliana Voicu, expert în cadrul proiectului, a încercat să facă un pic de lumină  asupra temei analizate – munca la negru: „Noi dorim să insistăm mai mult pe beneficii în cadrul campaniei, pentru că aşa convingi cel mai bine atât angajatorul, cât şi angajatul, să respecte legea“ şi a trecut la reinventarea roţii, explicându-le reprezentanţilor patronatelor şi sindicatelor invitaţi la discuţii… de ce nu e  bună munca fără forme legale şi ce bine le-ar fi, de fapt, angajatorilor dacă n-ar mai  încălca legea!

Ilie Miu: ”Dezbatem dar nu rezolvăm  nimic!”

Conducerea  FSAR consideră că dezbaterile de săptămâna tecută au fost făcute doar pentru ca organizatorii  să bifeze un pas al proiectului. “Nu se va schimba absolut nimic. Se punctează  pur şi simplu în agenda celor care au organizat acest dialog social, ca sarcină îndeplinită.  Dialogul social e un fel de fata morgana, îl vedem, dar nu are finalitate, nu are niciun fel de forţă, pentru că nu stai de vorbă cu oameni responsabili, în sensul în care această acţiune să aibă şi o finalitate. În concluzie, dezbatem dar nu rezolvăm  nimic!” , a declarat, pentru Atitudine în Argeş, Ilie Miu, preşedintele Federaţiei Sindicale Automobilul Românesc,  care a părăsit sala înainte de încheierea discuţiilor.
Ilie Miu a sugerat că există o anumită teamă în a pune punctul pe I şi că nimeni nu întrăzneşte să arate, mai sus de aceste discuţii, că soluţii există, doar că ele nu sunt tocmai pe placul  Guvernului.  “Munca la negru este o situaţie cu care se confruntă guvernele din ‘98 –‚99 încoace. În momentul marilor privatizări  s-a dat startul angajărilor la negru sau la gri. Ce înseamnă la gri? Angajatorul plăteşte numai salariul minim şi cotele de contribuţii aferente lui, iar diferenţa pentru munca prestată este plătită angajatului pe sub mână.  Nu există rezolvare decât într-un singur mod – se cheamă principiul conservării maselor. E vorba despre nişte bani pe care angajatorul nu-i poate plăti  dacă îi ridici foarte mult cotele de contribuţie la asigurările sociale, de sănătate,  contribuţiile la pensii sau impozitele aferente activităţii sale, pentru că, la un moment-dat, el nu mai poate susţine acea activitate. Există posibilitatea reducerii acestor  procente şi creşterea salariului minim corespunzător diminuării   respectivelor contribuţii, nu ca procente, ci ca sume. În plus, există o directivă,  la nivel naţional,  care spune că salariul minim brut pe ţară trebuie să fie minim 50% din salariul mediu brut pe ţară. Ori, la noi, salariul  mediu este 2100 - 2200 lei. Asta înseamnă că salariul minim ar trebui să fie  undeva la 1100 lei. Nu se respectă directiva asta pentru simplul motiv că nu vrem să deranjăm  anumite persoane.”,   a mai declarat, pentru ziarul nostru, Liderul FSAR.
Cu alte cuvinte, patronii sunt forțați de actualul sistem să angajeze la negru, ținând cont de fiscalitatea în vigoare. Administratorii nu-şi  permit să plătescă taxele şi impozitele  datorate statului , pentru că, pe româneşte, dacă dau toţi banii pe cărţile de muncă, nu mai rămân cu nimic.
Aşa că, după cum explică liderul FSAR, lucrurile merg înainte, pe drumul deja bătătorit, chiar dacă sancțiunile pentru companiile care angajează fără forme legale au crescut simţitor  şi în ciuda faptului că s-a introdus răspunderea penală în cazul angajatorilor cu peste 5 angajați depistați fără documente în regulă. Şi cu toate că, după statisticile prezentate la nivel oficial, numărul firmelor sancționate pentru muncă fără forme a scăzut în procente, nu există motive de  bucurie. Adevăratele condiţii ale acestei  scăderi sunt  legate de vulnerabilitatea şi  teama  anjajaţilor  de a denunţa munca la negru şi de faptul că angajatorii au ajuns să fie mai inventivi ca niciodată.

Cum fentezi, “legal”, ITM-ul?

În multe din cazuri,  contractele se încheie pe jumătate de normă, chiar dacă salariatul lucrează full-time, ceea ce face ilegalitatea greu de depistat, mai ales în cazurile în care se precizează că programul este „flexibil”.  O altă metodă prin care ITM-ul este fentat constă într-o înţelegere angajator-angajat. Acesta din urmă acceptă să fie concediat, numai că, în scris, încetarea contractului se face fără acordul părților. Muncitorul  are dreptul la indemnizația de șomaj, iar angajatorul îi dă, pe sub mână, restul de bani până la completarea salariului inițial.  Cele mai frecvente  sunt însă situaţiile în care angajatul este plătit cu salariul minim pe cartea de muncă, iar diferența până la suma convenită cu angajatorul  este primită la plic. Metoda, una dintre cele mai vechi  şi la îndemâna patronilor, e greu de depistat.  Iar în acest caz, chiar dacă inspectorii  ITM constată că toţi angajaţii sunt plătiţi cu salariul minim, nu prea au cum să demonstreze că aceștia primesc sume suplimentare.   Mai trebuie amintită şi situaţia în care  angajaţii intră frecvent (teoretic ,nu şi practic)  în concediu medical,  caz în care contribuțiile datorate de angajator scad la minimum.  Iar lista exemplelor poate continua.
Asta înseamnă că, indiferent câte controale ar efectua inspectorii ITM sau câte amenzi ar aplica, rândurile celor care practică munca ilegală se vor îngroașa pe zi ce trece dacă nu se umblă la fiscalitate, atrage atenţia conducerea FSAR.
“Pentru toate aceste aspecte trebuie identificate soluţii şi comunicate mai sus. În comisiile de dialog social nu există rezolvări pentru că niciodată, dar absolut niciodată, nu sunt prezentate concluzii într-un proces verbal în care să se specifice  peopunerile părţilor care au participat la dialog şi care, de fapt,  sunt soluţiile pentru problema în discuţie, cum a fost, în acest caz, munca la negru”, a mai declarat, pentru Atitudine în Argeş, Ilie Miu.
Cristina Stancu