Povestea icoanelor de vatră de la Muzeul Golești. Apărau locuința de spiritele rele
Vineri, 21 Iunie 2024 07:35
Icoanele de vatră sunt considerate ca fiind unele dintre cele mai vechi semne de credinţă ale poporului român. Aveau rol de protecţie a caselor ţărăneşti împotriva spiritelor malefice. Muzeul Golești deține în patrimoniul său șase icoane de vatră. Cinci dintre ele sunt clasate: o icoană la categoria tezaur și patru la categoria fond.
„Se pare că ar fi cel mai vechi semn al creștinismului la români. Nu sunt realizate de meșteri iconari tradiționali, ci de meșteri cruceri. Sunt incizate, scrijelite”, spune muzeograful Simina Arsene.
Vatra şi coşul vetrei reprezentau, în trecut, un spaţiu sacru, spre care gravita întreaga viaţă cotidiană. De aceea, icoanele erau montate pe coșul vetrei, fiind considerate o cale de acces a spiritelor malefice care pândeau familia din spațiul exterior. Iar această intrare era „zăvorâtă” de străbunii noștri cu ajutorul icoanelor de vatră.
„Pentru țăranul român aveau o putere supranaturală pentru că singurul loc pe unde puteau să intre spiritele rele era hornul de la vatră. Țăranul român s-a gândit să-și protejeze familia cu ajutorul acestor icoane de vatră. Ele se puneau chiar în hornul de la vatră și din această cauză cele mai multe sunt înnegrite”, mai spune muzeograful.
Muzeul Golești este singura instituție din Argeș care deține icoane de vatră și printre puținele din țară care au în patrimoniu astfel de obiecte. De altfel, acestea au avut o prezenţă mai mare în gospodăriile ţărăneşti din sudul subcarpatic al ţării, „În Oltenia a existat acest obicei al icoanelor de vatră și a dispărut odată cu trecerea de la vatra cu horn la soba cu plită pentru că deja soba se închidea cu ușa și nu mai aveau pe unde să intre spiritele malefice”, susține doamna Simina.
Meșteșugul cioplirii icoanelor de vatră s-a dezvoltat în secolele XVII-XVIII.
Icoana împărțită în patru scene
În colecția Muzeul Golești, cea mai veche dintre ele are aproape 300 de ani, fiind clasată la categoria – Tezaur. „Este foarte importantă pentru păstrarea tradițiilor”, menționează Simina Arsene.
„Icoană de vatră – Inscripție A. Mihail 1732 (Glodeni, jud. Gorj). Icoana este împărțită în patru scene de linii drepte: Maica Domnului cu pruncul, Domnul Iisus Hristos, Răstignirea Mântuitorului, Arhanghelul Mihail - Sfânta Paraschiva. Contururile sunt realizate prin incizie în blat. Desenul extrem de naiv, cu multe linii incizate dovedesc vechimea piesei”, se arată în descrierea sa.
Icoana care îl reprezintă pe Iisus Hristos ținând la piep Cartea Sfântă
Mai sunt alte patru icoane de vatră clasate la categoria fond. Una dintre ele provine din Drăgășani, județul Vâlcea, și îl reprezintă pe Iisus Hristos.
„Domnul Iisus Hristos Mare Învățător. Icoana realizată din lemn de nuc. Îl reprezintă pe Domnul Iisus Hristos binecuvântând și ținând la piep Cartea Sfântă. Contururile sunt realizate prin incizie în blat și sunt colorate în roșu”.
Ioan Botezătorul, cu aripi de înger
O altă icoană a fost realizată din lemn de fag, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. „Icoana îl reprezintă pe Ioan Botezătorul, cu aripi de înger, având Cartea Sfântă și Crucea în mâini. Veșmintele sunt de arhiereu: mantie, patrafir etc. Contururile sunt realizate prin incizie în blat și colorate în tonuri puține”, este descrisă aceasta.
Icoana de vatră Sfinții Apostoli Petru și Pavel
În patrimoniul muzeului se află o icoană de vatră din Glodeni, județul Gorj, datată în ultimul sfert al secolului al XVIII-lea (1775-1800)
„Dintr-o singură bucată de lemn, cu două cruci legate, în partea superioară. Icoana îi reprezintă pe Sf. Petru și Pavel, bust, cu veșminte și aureole. Din însemnele erminice apare doar crucea purtată de Sf. Petru. Contururile sunt realizate prin incizie în blat și colorate în tonuri puține. Scena iconografică este încadrată de un chenar cu zig-zag și triunghiuri”.
Icoana Arhanghelul Mihail
Ultima icoană de vatră din cadrul Muzeului Golești provine tot din Glodeni (județul Gorj), fiind realizată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (1851-1899).
„Icoana îl reprezintă pe Arhanghelul Mihail una din căpeteniile îngerilor, cu aripi de înger, cu un rotulus și sabia în mâini. Veșmintele sunt de arhiereu: mantie, brâu etc. Contururile sunt realizate prin incizie în blat și colorate în tonuri puține. Scena iconografică este încadrată de un chenar cu zig-zag și triunghiuri”.
Acestea au intrat în posesia muzeului prin achiziții realizate între anii 1960-1970. În țară au rămas foarte puține icoane de vatră.
„Cine are în familie o astfel de icoană ar trebui să se declare bogat spiritual”, spune muzeograful Simina Arsene.
A.V.
Prima pagina
