Apelul lui Cristan Cocea către primarii din Argeş: ”Cultura înseamnă şi un nivel de viaţă mai bun. N-o neglijaţi!”

Miercuri, 05 Iunie 2013 09:02

Directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Argeş atrage atenţia  asupra unei realităţi triste  a culturii în mediul rural argeşean:  doar 30% dintre căminele culturale din Argeş au  încadrat personal de specialitate, în timp ce 70% dintre ele nu funcţionează sau au o activitate sporadică,  iar în ceea ce priveşte dotarea, bilele negre sunt şi mai multe. Bibliotecile rurale nu sunt nici ele ceea ce ar trebui să fie,  pentru că nu există  fonduri pentru carte nouă. Cristian Cocea îi sfătuieşte pe primari să se implice mai mult în susţinerea acestor aşezăminte de cultură.
Reţeaua instituţiilor publice de cultură din mediul rural numără, la nivel de judeţ, 198 de aşezăminte culturale (cămine culturale de centru şi filiale săteşti) şi 93 de biblioteci publice comunale.
Deşi majoritatea imobilelor ce adăpostesc  cămine culturale   sunt, după cum spune conducerea DJCPN Argeş, relativ bine întreţinute,  la capitolul personal au multe neajunsuri.
“Doar 30% dintre căminele culturale de centru au încadrat  personal de specialitate, care să desfăşoare activitate specifică acestor aşezăminte, deci, practic, 70% dintre aceste instituţii publice de cultură din mediul rural nu funcţionează sau au o activitate sporadică, asigurată - de cele mai multe ori – de un angajat al Primăriei  (de obicei, bibliotecarul  comunei) sau de un consilier local, personal, care nu este pregătit în acel domeniu.“, explică directorul  DJCPN Argeş, Cristian Cocea.
Foarte puţine dintre clădirile căminelor culturale beneficiază de o dotare corespunzătoare şi, în aceste condiţii, activitatea culturală se desfăşoară la alţi parametri decât cei normali.  Primarii ar mai putea mişca puţin lucrurile, pentru că loc de mai bine e suficient. Cristian Cocea  le dă edililor locali câteva sugestii:
“Obiectivele ce ar trebui să stea  în atenţia autorităţilor locale, în acest sens, sunt: dotarea corespunzătoare  a acestor aşezăminte cu mobilier şi echipamente de practică culturală, prin atragerea unor fonduri structurale sau europene; încadrarea, cu personal de specialitate, a posturilor vacante şi, în acest fel, refuncţionalizarea căminelor culturale ca instituţii publice care permit accesul cultural al tuturor membrilor comunităţii, instituţii ce desfăşoară o gamă largă de activităţi  cultural - artistice  şi de educaţie permanentă, diversitate culturală adecvată categoriilor de public vizate (…).Cultura înseamnă şi un nivel  de viaţă mai bun. N-o neglijaţi!”, mai spune Cristian Cocea.

Bibliotecile rurale n-au fonduri pentru carte nouă

Din fericire, Argeşul, spre deosebire de alte judeţe,  beneficiază, în mediul rural, de o reţea completă de  biblioteci publice. Din nefericire,  în mai toate există un neajuns major: lipsa fondurilor de achiziţie pentru  carte nouă, pentru creşterea colecţiilor (deşi Legea 333/2002 care le reglementează funcţionarea stipulează o creştere  anuală a colecţiilor de  minimum 50 de volume la 1000 de locuitori), fonduri ce trebuie asigurate de la bugetele locale.  Numai că,  la nivelul primăriilor, astfel de fonduri sunt prevăzute  la începutul anului şi, apoi, pe măsură ce autorităţile locale  găsesc alte destinaţii pentru respectivii bani,  sumele se diminuează treptat până când ajung să dispară cu totul.  Aşa se explică situaţia în care, la nivel de judeţ, fondul de carte al majorităţii bibliotecilor din mediul rural e învechit şi, de cele mai multe ori, depăşit. Iar minusurile bibliotecilor de la ţară nu se opresc aici.
“Un alt dezavantaj în  activitatea bibliotecilor  publice din mediul rural îl constituie  concentrarea întregului fond  de carte la sediul unităţii centrale, în timp ce potenţialii cititori, care locuiesc  în satele aparţinătoare comunei, aflate uneori la 10-12 km de bibliotecă, au mult mai greu acces  la consultarea acestor unităţi de informaţie”, mai spune Cristian Cocea.
Dacă ar fi voinţă, situaţia ar putea fi însă ameliorată, pentru că legea permite înfiinţarea de filiale  sau puncte de servicii  ale bibliotecilor publice comunale. E nevoie însă de iniţiativă din partea autorităţilor locale, iar acest lucru nu prea se vede, dacă ne luăm după concluziile raportului Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Argeş: “Foarte puţine biblioteci comunale  de centru  au organizate  şi filiale săteşti. Preocuparea aceasta ar trebui să  stea şi în atenţia  serviciului metodic al Bibliotecii Judeţene Argeş”.
O bilă albă merită, totuşi, dată, acelor biblioteci  din mediul rural care au reuşit să puncteze pe planul tehnologiei : “Înfiinţarea biblio-neturilor, în cadrul mai multor biblioteci comunale,  a însemnat un real acces la carte  şi alte categorii de unităţi informative  pentru un număr larg de tineri, mai ales,  dar şi  din rândul altor categotii  de vârstă şi profesionale”, mai   spune Cristian Cocea.