# Cerambyx cerdo Linnaeus, 1758 (Croitorul mare al stejarului) # În Argeş, specia a fost semnalată în pădurea Trivale şi oraşul Piteşti (semnalare din anul 1968). # În luna octombrie, vizitatorii Muzeului Judeţean Argeş au ocazia să admire câteva exemplare de Cerambyx cerdo, masculi şi femele, expuse în holul muzeului.
Croitorul mare al stejarului este unul dintre cei mai spectaculoşi gândaci din fauna Europei. Nu atrage atenţia prin colorit, ca alte coleoptere, ci prin forma şi dimensiunile sale impresionante, ceea ce a făcut ca specia să fie admirată de toţi iubitorii naturii. Din acest motiv, dar şi datorită faptului că în
ultimii 50 de ani specia este în regres, atât în ceea ce priveşte numărul indivizilor, cât şi din punct de vedere al arealului, am ales croitorul mare al stejarului exponatul lunii octombrie.
Numele genului derivă de la Terambus, numele unui personaj din mitologia greacă, transformat de nimfele de pe Muntele Othrys într-un gândac numit kerambux, la care s-a adăugat latinescul cerdo – artizan, meşteşugar, referitor la „arta de a sculpta lemnul” a acestei insecte; larvele „sculptează”, rod galerii neregulate, orientate în toate direcţiile, în lemnul arborilor gazdă. Ca şi în cazul altor „gândaci croitori”, numele popular dat speciilor din familia Cerambycidae, caracteristice sunt antenele, foarte lungi, care la mascul depăşesc cu mult lungimea corpului. Dimensiunile speciei (fără antene) variază între 23 şi 55 de milimetri. Corpul este negru cu partea apicală a elitrelor roşiatică-cafenie şi „gâtul (pronotul) sculptat”, cu zbârcituri discoidale, pe fiecare latură cu un dinte conic, ascuţit. Este o specie întâlnită în pădurile bătrâne de foioase, în special în cele de cvercinee (stejar, gorun); uneori a fost observată în parcuri, în spațiile verzi în care predomină foioasele, pe plantele de la marginea drumurilor. Adulții sunt crepusculari și nocturni. Ziua se ascund în coronamentul arborilor, în scorburi, în galeriile rămase după ieşirea adultului, lăsând afară numai capul și antenele. Larvele se dezvoltă în stejar, însă au fost găsite şi în alte specii de foioase: castan, fag, nuc, ulm şi frasin. Preferă locurile semideschise, lizierele, zonele cu arbori mai rari, însorite, și arborii izolați, cu vârsta cuprinsă între 100 şi 140 ani. Specia este protejată în Europa fiind inclusă în: anexele II şi IV din Directiva Habitate CE, transpusă în legislaţia internă prin O.U.G. 57/20 iunie 2007, anexele III şi IVA și Anexa III a Convenției de la Berna; la nivel european, conform International Union for Conservation of Nature, specia este clasificată în categoria „Vulnerabilă” (VU), deşi, în unele ţările din vestul continentului, statutul de conservare, la nivel naţional, include croitorul mare în categoria speciilor ameninţate. Măsurile de protecţie luate la nivel legislativ au fost necesare pentru a opri declinul speciei determinat de dispariţia, restrângerea şi fragmentarea habitatelor ocupate de croitorul mare al stejarului. În acest context, nu trebuie subestimată nici activitatea colecţionarilor, aproape orice colecţie entomologică europeană, publică sau particulară, are în componenţa ei şi exemplare de Cerambyx cerdo.
Deşi în România specia este relativ frecvent întâlnită, totuşi, în ultimii 20 ani, efectivele populaţionale au scăzut la nivel naţional, ceea ce a impus desemnarea unor arii speciale pentru protecţia acestei specii. În Argeş, specia a fost semnalată în pădurea Trivale şi oraşul Piteşti (semnalare din anul 1968). În luna octombrie, vizitatorii Muzeului Judeţean Argeş au ocazia să admire câteva exemplare de Cerambyx cerdo, masculi şi femele, expuse în holul muzeului în vitrina dedicată exponatului lunii.
