Continuăm serialul intitulat Portrete postume pentru prieteni, purtând semnătura profesorului universitar dr.Petre Popa, inaugurat, de publicaţia noastră, în săptămâna 11 – 17 ianuarie 2016, atunci când s-au prezentat cititorilor detalii referitoare la juristul Silvestru D.Voinescu (1935-2005), director emblematic al Bibliotecii Judeţene Dinicu Golescu Argeş (1964-20014). În etapele următoare, autorul a reevaluat, succesiv, importante figuri publice, din acest areal, precum: biologul Radu Stancu (1937-2008); muzeologul Iulian Ilie-Rizea (1934-1996); istoricul Valeriu-Florin Dobrinescu (1943-2003);universitarul Constantin I. Dumitrescu (1936-1980); inginerul Ion C. Vasiliu (1936-2000); actorul Constantin Zărnescu (1931-2003); profesorul Ion M. Dinu (1920-2009); inginerul Gheorghe Poţincu (1933-2002); inspectorul şcolar Marian Stoica (1937-2012); preotul Marin Drăguşin (1929-2014).
După cum s-a prezentat editorial, evocarea unor personalităţi, o dată pe lună, prin săptămânalul Atitudine în Argeş, se raportează la trei criterii distincte: ziua lor de naştere; faptele perene, care le definesc activitatea antumă; consemnarea în Enciclopedia Argeşului şi Muscelului, postată pe internet: www.atitudineinarges.ro. Rubrica are caracter deschis, promovează voluntariatul intelectual, nu incumbă conotaţii politice, finalizare preliminată (20 mai 2018), prin gruparea acestor eseuri într-un volum, purtând titlul serialului, dedicat evenimentlui aniversar: Piteşti – 630. Partener media, săptămânalul Atitudine în Argeş, tehnoredactor, inginer dr. Adrian Mestecăneanu.
Pentru decembrie 2016, calendarul sinoptic înscrie, convergent spaţiului geografic tradiţional şi principiilor enunţate, specialişti veritabili, apropiaţi proiectelor semnatarului paragrafelor următoare, precum: Dumitru Căpitanu (teatrolog); Gheorghe Chiţa (inginer); Ion S.Băcanu (geograf); Gheorghe Buţoiu (ziarist); Constantin Iliescu (muzeograf); Corneliu Naie (medic); Petre Tudose (profesor). Dar, istoricul Petre Popa ne propune evocarea inginerului Sava COSTACHE (1928-1998), director fondator al Combinatlui Petrochimic Piteşti, parlamentar de Argeş.
SORGINTE FAMILIALĂ INTRAMONTANĂ
La 3 decembrie 2016, renumitul inginer argeşan, Sava COSTACHE, exponent al petrochimiei româneşti, ar fi împlinit 88 de ani! S-a născut în localitatea Corbeni (1928), dar satul care l-a adoptat perpetuu este Galeş (Brăduleţ), constituit, secular, prin transhumanţa unor grupuri de români trasilvăneni, ajunşi la sudul Carpaţilor Meridionali. Ne-a părăsit, pentru totdeauna, miercuri, 4 februarie 1998, odihnindu-se, acum, în cimitirul de la Galeş, alături de soţie şi strămoşii săi.
Familia tradiţională din care provine, ramificată genealogic, este cunoscută, special, pe văile râurilor Vâlsan şi Argeş. Patronimicul, Costache, originar de peste munţi, a fost, prin 1838, preot la Corbeni, iar Vasile Costache, tatăl personalităţii evocate, s-a exprimat onorabil inclusiv atunci când se va preocupa de învăţătura numeroşilor săi copii. Dintre aceştia, Sava, nume predestinat, amintind faptele învăţatului creştin din realitatea europeană medievală, s-a detaşat intelectual, iar peste ani, îl aşezăm pe podiumul oamenilor importanţi ai contemporaneităţii autohtone.
De la Galeş, Sava COSTACHE a dus cu sine, acolo unde va ajunge, în lume, frumuseţea locurilor ancestrale, imaginea bisericii ortodoxe (1920-1926), semnificaţia monumentului eroilor din 1916-1918, beneficiile dobândite la şcoala primară, obârşia preocupărilor cotidiene, spectaculozitatea cărărilor spre izvoare, păduri, stâne, sălaşe.
GALEŞ – BUCUREŞTI – IAŞI – BORZEŞTI
Asemănător altor consăteni, adolescentul Sava COSTACHE a fost acaparat, la 14 ani, de mirajul Capitalei! Uceniceşte ca băiat de prăvălie, finalizează module comerciale şi tehnice, susţine bacalaureatul (1946), doreşte să călătorească peste Ocean, dar, şansa îl conduce, la Iaşi! În reşedinţa Moldovei, a urmat Facultatea de Chimie Industrială, din cadrul Institutului Politehnic Gheorghe Asachi, primind, aşadar, diplomă inginerească (1950). Revenit în Bucureşti, lucrează, tranzitoriu, la un laborator specializat (1950-1954), iar în urma căsătoriei cu Maria Andrei, originară din Glâmbocata (Leordeni, Argeş), se nasc fiii lor: Adrian (1950), astăzi, inginer chimist, inovator şi inventator; Lucian (1952), cunoscut profesor al Colegiului Ion C. Brătianu Piteşti (limba română), inspector şcolar, scriitor (romane, poezie, critică literară).
Dezvoltarea României postbelice a mizat pe câteva ramuri industriale prioritare, un loc bine definit revenind chimiei, petrochimiei, rafinării superioare a petrolului, valorificării altor resurse subterane. În atare context, Sava COSTACHE era numit directorul Uzinei Chimice din Bocşa Vasiovei (Caraş Severin). Locuia, împreună cu familia, la Reşiţa (1954-1957). Rezultatele productive l-au recomandat, după trei ani, pentru noi funcţii de conducere, foarte importantă în carieră devenind numirea ca director al Combinatului Chimic Borzeşti (1957-1966). Prevalență avea, atunci, construcţia, punerea în funcţiune şi atingerea parametrilor la Rafinăria de petrol Oneşti, etalon pentru economia judeţului Bacău. Succesele manageriale i-au onorat profesia tutelară!
DIRECTOR FONDATOR AL COMBINATULUI PETROCIMIC PITEŞTI
Inginerul Sava COSTACHE revenea, acasă, în Argeş (1966), datorită asumării directoratului la Combinatul Petrochimic Piteşti, nucleul reprezentativ al Platformei Industriale Sud. Amplasarea acestui obiectiv s-a hotărât, la cel mai înalt nivel decizional, în ziua de 10 iunie 1966, iar inaugurarea oficială se va derula peste trei ani (21 iulie 1969). Fotografiile epocii livrează, fără echivoc,asemenea informaţii.
Anterior, la 31 decembrie 1966, devenise funcţională prima capacitate productivă de pe platformă, Uzina Chimică, unde se obţineau, anual, 18 000 tone negru de fum, potenţial dublat până în 1970. Combinatul Petrochimic Piteşti, realizat după proiectele institutelor de profil din Bucureşti şi Ploieşti, în colaborare cu firme occidentale, a fost una dintre lucrările emblematice ale Întreprinderii de Construcţii-Montaj Craiova, Trustului de Construcţii Industriale Piteşti, subantreprizelor din Capitală.
Pe durata edificării Combinatului, directorul-beneficiar Sava COSTACHE, s-a remarcat prin eforturi fizice şi intelectuale, tenacitate, exigenţă, gândire prospectivă, urmărirea riguroasă a graficelor de execuţie, coordonarea echipei de conducere, formată, în bună măsură, din specialişti care l-au urmat pe traseul Oneşti-Piteşti, înfiinţarea structurilor şcolare patronate de Combinat, asigurarea locuinţelor pentru salariaţi, extensia relaţiilor cu forurile municipale şi judeţene. Deosebită a fost conlucrarea dintre beneficiar şi antreprenorii generali, Traian Bigan, Nicolae Veza, Tiberiu Carp, Mircea Ioan Moldovan, Gheorghe Năstase, Ion Fîntîneru, mai ales în perioada când, pentru amenajarea Platformei Industriale Piteşti-Sud, pe şantierele zonei au lucrat peste 15 000 de persoane, inclusiv efective militare.
Asemenea panoplie managerială, precum şi atitudinea binevoitoare faţă de orice persoană care i se adresa, l-au propulsat printre elitele Argeşului. Prestigiul inginerului Sava COSTACHE subsuma convingător, după inaugurarea citată, profesionalismul individual, în dialogul purtat cu experţii pirolizei, polietilenei, cianurilor, din celelalte combinate româneşti sau continentale. Prin unificarea administrativă a Petrochimiei şi a Rafinăriei (Hotărârea Consiliului de Miniştri Nr. 387, din 1 aprilie 1973), domeniile competenţei s-au multiplicat, iar răspunderea personală a sporit considerabil.
GESTIONAREA INCENDIULUI DE LA 14 APRILIE 1974
Duminică, 14 aprilie 1974 (Sărbătoarea Pascală), spre orele serii, Combinatul Petrochimic Piteşti a cunoscut primul incendiu de proporţii, izbucnit în perimetrul instalaţiilor primordiale din piroliză.
După cum am receptat nemijlocit, directorul Sava COSTACHE, sosit imediat la faţa locului, a gestionat, cu deplină responsabilitate şi înţelepciune, evenimentul nedorit, evitând, panica generală, neîncrederea stăpânirii situaţiilor de această factură, extinderea focului la celelalte puncte sensibile.
Mobilizarea colaboratorilor săi a fost exemplară, acţiunile celor 50 de maşini de luptă ale pompierilor militari din Argeş, Bucureşti, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Slatina, Târgovişte s-au dovedit eficiente (coordonator, colonel Ştefan Lambe, Piteşti),existând, din nefericire, o victimă, compresoristul Gheorghe Hristescu (instalaţia de butadienă). Pierderile materiale, calculate la cotaţia anului 1974, se vor reface prin eforturi bugetare naţionale, exprimându-se, constructiv, în premieră, solidaritatea petrochimiştilor din toată ţara.
Pentru inginerul Sava COSTACHE şi alte cadre tehnice au urmat, însă, audieri judiciare, procese prelungite, destituiri, alte măsuri restrictive. Sentinţele, pronunţate succesiv, vor intra, după câțiva ani, sub incidenţa prevederilor unui decret de amnistie, favorabile mai multor inculpaţi din România. Cu toată severitatea măsurilor vizând prevenirea incendiilor, Platforma Industrială Piteşti – Sud se va confrunta cu momente dificile asemănătoare în noaptea de 30/31 octombrie 1979 (zona Rafinăriei) precum şi miercuri, 23 decembrie 1981, la instalaţii prelucrătoare conexe.
După 1974, fostul director general al Combinatului Petrochimic Piteşti, inginerul Sava COSTACHE, a lucrat la Combinatul de Îngrăşăminte Işalniţa (1974-1982) şi Direcţia Agricolă Argeş (1982-1990).
Statistic, în interiorul Combinatului şi Rafinăriei de la Pitești (1985) existau: 73 de instalaţii, ce obţineau 75 de repere, prin prelucrarea ţiţeiului (surse interne şi externe), procese chimice de sinteză, valorificarea reziduurilor; 750 de beneficiari autohtoni; 55 de importatori; 8 500 de salariaţi. Transformarea în societate comercială pe acţiuni şi achiziţionarea de Compania OMV au schimbat radical situaţia !
PARLAMENTAR DE ARGEŞ
Etapele importante, care au completat personalitatea inginerului Sava COSTACHE, sunt convergente alegerii sale ca deputat (1969-1975) şi (1990-1992) de Argeş. La 2 martie 1969, aşadar, cu aproximativ patru luni înaintea inaugurării oficiale a Combinatului Petrochimic (21 iulie 1969), directorul acestui obiectiv devenea, electoral, deputat în Marea Adunare Naţională a României, reprezentând cetăţenii Circumscripţiei teritoriale Drăganu. Participarea la sesiunile ordinare şi extraordinare ale forului legislativ suprem a cuantificat demersuri favorabile extinderii Platformei Industriale Piteşti-Sud, diversificării activităţilor specifice localităţilor rurale din sectorul amintit, reabilitării traseului rutier Piteşti- Deduleşti, construirii, parţial, a Cartierului Petrochimiştilor,pe vatra fostei comune suburbane Prundu.
Numele deputatului Sava COSTACHE, reprezentant Frontul Unităţii Socialiste, este subscris adaptării mai multor legi, privind: înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Consiliului Apărării Republicii Socialiste România (1969); organizarea producţiei şi a muncii în unităţile socialiste de stat (1970); apărarea secretului de stat (1971); finanţele publice (1972); dezvoltarea bazei energetice şi folosirea judicioasă a combustibililor (1973); alegerea Marii Adunări Naţionale pe o durată de cinci ani(1972), ceea ce va determina ca următorul scrutin să se desfăşoare la 9 martie 1975. Dar, Sava COSTACHE nu s-a mai regăsit pe listele noului legislativ!
Totuşi, evenimentele din decembrie 1989 l-au readus în prim-planul vieţii publice autohtone. Ca dovadă, alegerile pluraliste,de la 20 mai 1990, derulate conform prevederilor Decretului – lege, emitent,Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională, îi facilitează selecţia, pe listele candidaţilor Organizaţiei Argeş a Frontului Salvării Naţionale, pentru Senatul României. Împreună, Adunarea Deputaţilor şi Senatul au lucrat, prioritar, în calitate de Adunare Constituantă. Obţine un scor concludent, devenind, pentru doi ani (1990-1992), coleg de aulă cu ceilalţi senatori argeşeni, Vasile Niţu şi Petru Pop. Etapa parlamentară amintită a presupus, din partea senatorului Sava COSTACHE, contribuţii directe la elaborarea şi aprobarea mai multor legi structurale, privind: organizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale (8 august 1990); înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a ţării (13 decembrie 1990); reevaluarea fondului funciar (20 februarie 1991); regimul investiţiilor străine (10 aprilie 1991); organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii (3 martie 1992); organizarea şi funcţionarea regimului zonelor libere (30 iulie 1992); organizarea judecătorească (13 august 1992); stema ţării şi sigiliul statului român(24 septembrie 1992).
Zile relevante au fost, după cum ne-a declarat ulterior, cele consacrate dezbaterii Constituţiei, aprobată, de Parlament, la 21 noiembrie 1991 şi supusă unui referemdum special (8 decembrie 1991), acceptul cetăţenilor totalizând 77,3% din numărul votanţilor. Prin urmare,senatorul de Argeş, Sava COSTACHE, a devenit coautorul unor hotărâri legislative istorice! În alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992, nu se va mai implica, iar candidatura la funcţia de primar al municipiului Piteşti a fost un exerciţiu democratic personal.
NOMINALIZĂRI ÎN CRONICA URBEI
Viaţa şi faptele inginerului chimist şi managerului de succes, Sava COSTACHE, se regăsesc în valoroase pagini şi consemnări antume ori postume. Carismatic, deschis dialogului constructiv, generos, dar și exigent cu semenii, familist convins, pasionat de cercetare ştiinţifică, lectură şi teatru, dispus la conlucrare comunitară.
Personalitatea evocată astăzi s-a aflat, deseori în campania unor lideri naţionali ai timpului său, precum Gheorghe Gheorghiu-Dej, Iosip Broz Tito, Nikita Sergheevici Hrusciov, Nicolae Ceauşescu, Kenneth David Kaunda, dar şi a miniştrilor de resort, Alexandru Boabă, Mihail Florescu, Matei Ghigiu şi mulţi alţii. În 1964 şi 1969, a fost gratulat cu Premiul de Stat al României.
Totodată, scriitorul Marin Preda îl transformă în personaj al romanului Intrusul, literatul Ion Vlăduţu, rezident în Statele Unite ale Americii, îi dedică un adevărat laudatio, folosind mai multe paragrafe din cartea de autor Limba română în exil (2014), iar ziariştii amintesc, periodic, despre părintele petrochimiei din Piteşti. Colaboratorii de la Reşiţa, Oneşti şi Piteşti evocă etapele directoriatului său, cuvinte de mare sensibilitate purtând girul managerilor care l-au urmat: Valentin Ioniţă, Gheorghe M. Dinu, Petru Pop, Mihail Petre Georgescu, Andrei Grigorescu.
În calitatea noastră de cronicar al Cetăţii, am consemnat numeroase date istorice privind evoluţia contemporană a reşedinţei Argeşului, cu deosebire a Platformei Industriale Piteşti-Sud. Contextul ne-a favorizat nominalizarea inginerului Sava COSTACHE prin intermediul volumelor: Monografia Universităţii din Piteşti (2004); Piteşti 620. Memento (2008); Interviuri nonconformiste de pe patru continente (2015). Un loc aparte ocupă Sava COSTACHE în Enciclopedia Argeşului şi Muscelului, I (2008, variantă virtuală), prezentarea purtând semnătura inginerului Grigore Popescu (redactor de specialitate), cele patru volume ale operei fiind inspirate după dicţionarele generaliste Larousse (Franţa).
Pentru 20 mai 2018, atunci când vom sărbători 630 de ani de la prima atestare documentară scrisă a municipiului Piteşti, Clubul Enciclopediştilor din Argeş- Muscel propune forurilor competente acordarea numelui Sava COSTACHE arterei colaterale de circulaţie din Cartierul Petrochimiştilor, fixarea unei plăci cu inscripţionarea directorilor generali ai Combinatului Petrochimic/ Arpechim Piteşti, precum şi instituirea anumitor însemne post-mortem, acordate spre cinstirea memoriei oamenilor de seamă ai urbei noastre. Sunt gesturi fireşti, cu multiple semnificaţii pentru toate generaţiile!
Piteşti, 23 noiembrie 2016.
PETRE POPA
Pentru ianuarie 2017:
NICOLAE ERNST.
