# Prețuri mai mici la alimente și produse de larg consum
# Hotelierii de pe litoral, dacă nu adaptează prețurile, ar putea rămâne… cu ochii-n soare!
# Un mare beneficiar, din Argeș, al aderării: Uzinele Dacia!
Miniştrii de interne din ţările Uniunii Europene care s-au reunit în Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne au decis să ridice restricțiile impuse României și Bulgariei la frontierele terestre, astfel că, începând cu 1 ianuarie 2025, cele două țări vor deveni membre depline ale spațiului Schengen. De aici, numeroase schimbări. După cum a anunțat Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, intrarea deplină în spațiul Schengen înseamnă eliminarea controlului în frontieră. Se reduc, astfel, timpii de staționare în frontiere cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, la punctele vamale de la: Curtici, Valea lui Mihai, Salonta, Episcopia Bihor și Carei.
Pentru transportul rutier de marfă, aderarea la Schengen se traduce prin eliminarea controlului sistematic din frontierele cu statele membre UE vecine (Ungaria și Bulgaria).
Astfel, transportatorii rutieri vor tranzita mult mai rapid frontierele cu statele UE: Vama Veche; Negru Vodă; Giurgiu; Călărași; Zimnicea; Turnu Măgurele; Bechet, Calafat, Nădlac 1 și 2, Vârșand, Borș 1 și 2, Petea.
Prețuri mai mici la alimente și produse de larg consum
Eliminarea controalelor la frontierele terestre va însemna o scădere semnificativă a costurilor logistice, mai ales pentru firmele care exportă produse româneşti cu tir-urile şi camioanele, dar şi pentru importatori – costurile mai reduse de transport se vor traduce în preţuri mai mici pentru produsele importate pe această cale, din Europa. Astfel, unele produse alimentare s-ar putea ieftini, ca o consecință directă.
Hotelierii de pe litoral, dacă nu adaptează prețurile, ar putea rămâne… cu ochii-n soare!
Aici se poate face o discuție mai amplă. Turismul românesc, în general, ar putea avea, mult, de câștigat prin deschiderea granițelor. Turismul montan, cu siguranță. Sunt, însă, de așteptat investițiile în infrastructura rutieră, feroviară și chiar turistică, dacă ținem cont că nu prea există hoteluri de cinci stele la munte. De asemenea, un mare minus îl constituie lipsa pârtiilor serioase pentru practicarea sporturilor albe. La tradiții stăm bine, la peisaje stăm super, la mâncare stăm excepțional. În rest, nu trebuie să stăm!
La mare, situația poate fi diferită. Litoralul românesc a fost, destul de mult, alimentat, în ultimii ani, de românii sătui de cozile din vămile Giurgiu sau Vama Veche, în drumul spre litoralul bulgăresc, turcesc sau grecesc. Acum, situația se schimbă. În Bulgaria se va trece imediat, ceea ce ar putea duce, la o primă estimare, la scăderea turiștilor pe litoralul românesc. Asta dacă hotelierii români nu se adaptează. Turisții români au prins gustul hotelurilor cu all inclusive, piscine exterioare și interioare și altele, care, la noi, există, însă cu prețuri exorbitante.
Un mare beneficiar, din Argeș, al aderării: Uzinele Dacia!
„Devenim mai competitivi, pentru că vor scădea costurile generate de aşteptarea în vamă. Mai demult, dădeam exemplu că fiecare autoturism marca Dacia sau Ford este mai scump cu 100 de euro din cauza staţionării în vamă”, a scris, zilele trecute, ministrul Economiei, pe pagina sa de Facebook. Așa este. Nu pare mult, însă, în industria auto poate fi enorm. Constructorii se bat, pe anumite segmente, cu prețuri ce diferă cu câțiva euro. Orice ban economisit, înseamnă o victorie, într-o piață extrem de competitivă și care, mai nou, trebuie să dea piept avalanșei de autorurisme importate din China.
Ce este spațiul Schengen
Spațiul Schengen este o realizare care, cu câteva decenii în urmă, ar fi părut o utopie, ceva de domeniul filmelor sf. Acesta a început în 1985, ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins, treptat, pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania și Franța, unde s-au semnat Acordul Schengen și Convenția Schengen în 1985 și, respectiv, în 1990.
Apartenența la un spațiu fără controale la frontierele interne înseamnă că țările: nu efectuează verificări la frontierele lor interne, cu excepția cazurilor unor amenințări specifice, efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite. În prezent, spațiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane, și include 27 de țări și anume 23 dintre cele 27 de state membre ale UE, precum și toate statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția). La 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cea de a 27-a țară membră cu drepturi depline a spațiului Schengen, iar de la 1 ianuarie 2025 vor adera cu drepturi depline România și Bulgaria, conform Digi24.ro.
