Facturile românilor pentru încălzire ar putea deveni semnificativ mai mari începând cu luna aprilie 2027, moment în care este programată încheierea schemei de plafonare a prețurilor la gaze naturale. Această presiune tarifară vine pe fondul diferenței tot mai mari dintre cotațiile de pe piețele europene și nivelul la care gazul este plătit în prezent de consumatorii casnici din România, conform unei analize realizate de Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România.
Piața europeană sub presiunea conflictelor geopolitice
Prețul gazelor naturale a rămas ridicat și instabil din cauza incertitudinilor privind oferta globală, precum și a conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu.
Indiferent dacă este vorba despre centrale individuale, centrale de bloc sau sisteme centralizate de termoficare, materia primă esențială rămâne gazul natural. În ciuda faptului că prețurile europene nu au mai atins vârfurile din primii ani ai războiului din Ucraina, acestea se mențin sub presiune continuă din cauza riscurilor ce afectează lanțurile de aprovizionare., potrivit Știripesurse.ro.
• Pe piața Dutch TTF (reperul principal din Europa), contractul cu livrare în noiembrie a urcat la 72,5 euro/MWh, reprezentând o creștere de 162,9% de la începutul anului.
• Pe platforma CEGH de la Viena, contractul pentru noiembrie era cotat la 73,4 euro/MWh, iar gazul cu livrare în ziua următoare a închis la 74,15 euro/MWh.
• Raportat la moneda națională, prețul european echivalează cu aproximativ 391 de lei/MWh.
Discrepanța masivă între prețul european și cel plătit în România
În prezent, consumatorii casnici din România beneficiază de un preț reglementat. La nivel de producător, gazul este stabilit la 110 lei/MWh, iar cu tarifele de transport, distribuție și taxe adăugate, prețul final ajunge la aproximativ 310 lei/MWh (echivalentul a 0,31 lei/kWh).
Analiza XTB scoate în evidență o diferență semnificativă între piața locală și cea europeană:
1. Semnale din partea furnizorilor: Engie a notificat deja o parte dintre clienți privind un preț de peste 0,34 lei/kWh începând din noiembrie, pe piața concurențială.
2. Impactul gazelor importate: Dacă în noul preț reglementat ar intra gaze importate cumpărate la prețuri de peste trei ori și jumătate mai mari decât prețul reglementat pentru producția internă, tarifele ar putea depăși pragul de 0,31 lei/kWh.
3. Majorarea estimată: Se estimează o creștere de peste 10% a costului pentru încălzirea locuințelor dotate cu centrale termice.
Scenariul post-martie 2027: Ce urmează după expirarea plafonării?
Dacă autoritățile nu vor introduce noi mecanisme de compensare, presiunea asupra populației se va accentua după 31 martie 2027. Prețurile ar putea migra rapid spre nivelurile europene, crescând substanțial cheltuielile gospodăriilor.
Neptun Deep: Miza din Marea Neagră pentru stabilizarea prețurilor
O schimbare majoră în această ecuație este așteptată de la producția din Marea Neagră. Proiectul Neptun Deep ar urma să intre în faza de producție în prima jumătate a anului 2027, livrând anual aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze, potrivit sursei citate.
• Această producție suplimentară ar acoperi necesarul intern al populației și o parte semnificativă din consumul industrial, reducând dependența de importuri.
• Gazul extras din România ar putea oferi un preț mai avantajos consumatorilor locali în comparație cu cel de pe piețele internaționale.
• Totuși, rămâne incert cât de rapid vor reuși aceste volume să influențeze eficient tarifele finale plătit de populație.
Consumul național de gaze este în creștere
Consumul total de gaze din România în sezonul rece noiembrie 2025 – martie 2026 a fost de aproximativ 6,46 miliarde de metri cubi. Pentru iarna următoare, Transgaz estimează o creștere cu 0,8 – 1 miliard de metri cubi, susținută de repornirea centralei de la Mintia și extinderea rețelelor de distribuție.
În anii următori, producția internă din Marea Neagră ar putea crește la 4–5 miliarde de metri cubi, oferind cantități suficiente atât pentru consumul casnic și industrial, cât și pentru export. În lipsa unor măsuri administrative protective, tarifele vor rămâne strâns legate de piața externă, punând o presiune semnificativă pe bugetele familiilor cu venituri mici.
