Aflat la conducerea orașului Topoloveni încă din 1989, Gheorghiță Boțârcă deține titlul informal de cel mai longeviv primar din România. Cu o experiență administrativă de aproape patru decenii, edilul argeșean nu se mai ascunde după limbajul de lemn al corectitudinii politice. La jumătatea actualului mandat, bilanțul său administrativ se lovește direct de zidul birocrației centrale: proiecte blocate la Compania Națională de Investiții (CNI), o legislație privind siguranța la incendiu modificată „de fiecare dată când bubuie o butelie” și copii mutați dintr-o clădire în alta din cauza avizelor care întârzie să apară.
”La decizii proaste suntem pricepuți…”
În pragul unei noi întâlniri a Asociației Orașelor din România (AOR), programată pentru această săptămână, Gheorghiță Boțârcă pune degetul pe rană, într-un dialog deschis, despre descentralizarea care a rămas doar pe hârtie, explozia prețurilor din construcții și dilemele bugetare ale anilor următori. Într-un sistem sufocat de agenții, controale și „șefi”, cel mai vechi primar din țară explică de ce reformele mari se împotmolesc adesea în orgolii politice.
# Cât din ce v-ați propus ați realizat până la jumătatea acestui mandat?
– Sunt în grafic cu lucrările pe care mi le-am propus și cu angajamentele pe care le am pentru mandatul ăsta. Singurele probleme pe care le am, le am cu Compania Națională de Investiții, unde mă așteptam să lucreze cu celeritate, dar văd că nu pot să demarez… Am două proiecte de făcut cu ei.
# Despre ce proiecte este vorba?
– Am unul cu modernizarea și amenajarea stadionului, iar al doilea este cu podul de la Inuri și drumul de asfaltat, tot de la Inuri.
# Și din ce cauză vă amână, ce se întâmplă? E multă hârțogăraie?
– Sunt procedurile de la ei, altfel nu știu, iar asta cu avizele, nu-ți mai spun! Iar cei mai periculoși sunt cei de la PSI, pentru stingerea incendiilor, care schimbă legile de fiecare dată când bubuie o butelie sau se întâmplă vreun necaz. Cel puțin de la Colectiv încoace, schimbă legislația într-una.
# Și vă încurcă nemaipomenit…
– Nu numai că ne încurcă, sunt într-o situație cumplită… Am un spațiu aici, la Casa de Cultură, care era spațiu cu destinație culturală și educațională, pentru pregătire. Construcția este făcută și avizată din 1992, cu proiect făcut și pus în funcțiune în ’95-’96. Și le-am dat destinația acelor spații culturale și educaționale. Am mutat niște clase acolo, pentru că nu aveam spațiu pentru niște copii. Acum, cei de la PSI ne spun că nu este posibil, deoarece dedesubt este centrala termică. Și dacă e centrala termică dedesubt, e mare pericol și trebuie neapărat închise clasele. Și sunt într-o situație în care nu găsesc unde să duc copiii.
Că cealaltă clădire, pe care o am în lucru, mi-au încurcat-o niște USR-iști care se dau ba proiectanți, participă la licitații și de toate… M-au ținut șase ani de zile cu un proiect, mai-mai să se piardă și finanțarea, și tot ei comentează pe TikTok tot felul de prostii. La vremea asta nu pot să mă duc acolo pentru că tot de la PSI nu-mi dau avizul. Eu, acum șase ani, când m-am apucat, am avut proiectul făcut cu tot ce era necesar. Acum spuneți că nu-mi dați avizul de funcționare pentru că trebuie să mai modific niște spații? Și modific. Așa o să rămân cu zece spații închise de la PSI și eu aglomerez o școală. Supărăm și părinții, supărăm pe toată lumea, pentru că nu vor onor pârliții ăștia de la comitetele astea de la PSI.
# Despre ce școală este vorba? Unde ați vrea să mai relocați clase?
– Nu am unde să-i duc acum. Îi duc în școala generală, că noi aveam aici, vis-à-vis de primărie, clasele pregătite pentru copii, și mi-au mai dat acum de refăcut niște tâmplărie. Suntem în proceduri de licitație, prețurile au înnebunit de tot, constructori nu prea mai găsești. E o situație foarte delicată și, până le execuți, până le faci… Nici executanții, la vremea asta, când aud de astea de PSI, parcă nu mai știe nimeni niciun fel de legislație.
# Acum avem alt guvern, cu putere multă pentru PSD. Aveți speranțe că lucrurile o vor lua pe o pantă mai bună?
– Da, uite, noi avem, pe 16 și 17 noiembrie, întâlnire cu Asociația Orașelor din România, unde vrem să formulăm o serie întreagă de propuneri. Ne întâlnim cu reprezentanții Guvernului și vrem să vorbim de toate problemele cu care ne confruntăm. Prea s-au înmulțit unitățile astea de verificare, de analiză, de cercetare… Avem numai șefi, agenții și tot felul de chestii. În producție nu mai lucrează nimeni. Toți, dacă se poate, să lucrăm pentru stat.
# Și ce alte propuneri mai aveți dumneavoastră, domnule primar, la această întâlnire cu Asociația Orașelor din România?
– Mai am încă una pentru ghișeu unic la Evidența Populației. Păi de ce să plimb eu omul? Buletinul îl dau de la mine, de la Topoloveni, și pașaportul să îl dau de la Pitești? Sunt aceleași date, fotografii fac și colo, și colo. Numai că trebuie să plimb omul aiurea, să se ducă pentru schimbarea unui pașaport sau pentru eliberarea unui pașaport la Pitești.
Pe urmă, mai e încă o întrebare: repartiția. Pentru că toate se tipăresc în aceeași unitate centralizată pentru toată țara, la București. Păi, dacă se face la București, să facă și trierea și să o trimită pe fiecare centru de evidență a populației. Nu să se trimită centralizat la județul Argeș, într-o adresă, și apoi toate localitățile să se ducă să le ridice de acolo prin reprezentantul legal. Trebuie să trimit un om să stea practic pentru un buletin, sau pentru două buletine, sau pentru trei buletine… Trebuie să piardă o zi întreagă.
# Descentralizarea e o chestiune care trebuie făcută. La noi nu se iau decizii în ideea de a nu mai plimba hârtiile de colo colo.
– Suntem pricepuți să luăm decizii proaste. La decizii proaste suntem pricepuți, și uite că merg, dracu’, deciziile proaste!
# Dvs. sunteți o voce în această Asociație a Orașelor din România, pentru că sunteți cel mai longeviv primar din țară. Și atunci, cuvântul dumneavoastră ar trebui să conteze. La alte întâlniri ați făcut și alte propuneri. S-au întâmplat schimbări pe ceea ce v-ați dorit?
– Păi, nu prea… Acum, PSD-ul dezvoltă din nou întâlnirile cu structurile asociative pentru a lua niște măsuri. În urmă cu mai multe luni de zile, vorbeai la pereți că nu venea nici dracu’. Nu mai te mai băga nimeni în seamă, pentru că deciziile erau numai politice, ale lor, fără consultarea structurilor asociative. Sau, dacă le făceau, le făceau cu ceva oameni de-ai lor, pe sub masă. Dar cu deschidere către toți, nu s-a făcut.
# Anul 2026 încheiați bine cu cheltuielile? Vă ajungeți cu banii să acoperiți tot necesarul?
– Eu zic că o să-l închei bine, chiar am făcut și de dimineață o analiză. O serie întreagă de venituri ale noastre urmăresc repartiția impozitului pe venit, în funcție și de încasările pe care le faci. Și atunci, și încasările noastre, dacă au fost mai mici, vor suferi și la partea de repartiție de venituri, proporțional, niște scăderi. Și atunci trebuie să văd de unde mai tai: ori de la cheltuieli materiale, ori de la personal, să văd de unde acopăr deficitul ăsta.
