Dacă nu se mișcă mai cu talent, România ar putea pierde finanțarea europeană de 17 miliarde de lei pentru secțiunile 2 si 3 ale A1 Sibiu – Pitești. În consecință, autostrada ar putea fi declarată de importanță națională. Însă, urgent, Ministerul Transporturilor ar trebui să adopte o derogare care va putea permite constructorilor să lucreze pe raza ariilor naturale protejate.
Ne paște rezilierea contractelor de proiectare și execuție…
După ce ne-am lăudat ani de zile cu importanța Autostrăzii Sibiu-Pitești, ne trezim într-un moment cheie pe care dacă-l vor gestiona niște dorei… (sperăm să nu!) vom rămâne cu autostrada neterminată. Potrivit Economica.net, în cadrul proiectului Autostrada A1 Sibiu – Pitești sunt prevăzute următoarele lucrări:
• aproximativ 123 de km de autostradă;
• 9 tuneluri rutiere, dintre care 7 tuneluri în cadrul Secțiunii 2 (Boița 1 în lungime de aprox. 264 m, Boița 2 în lungime de aprox. 444 m, Lazaret Nord în lungime de aprox. 1018 m, Lazaret Sud în lungime de aprox. 317 m, Câineni în lungime de aprox. 1532 m, Robești în lungime de aprox. 900 m și Balota în lungime de aprox. 524 m), 1 tunel în cadrul Secțiunii 3 (Poiana în lungime de aprox. 1780 m) și 1 tunel în cadrul Secțiunii 4 (Momaia în lungime de aprox. 1350 m);
• 2 ecoducte, unul în cadrul Secțiunii 2 (ecoductul Lazaret) și unul în cadrul Secțiunii 3 (ecoductul Călinești);
• lucrări de artă poduri, pasaje și viaducte ce traversează cursuri de apă, printre care râul Olt, căi ferate și drumuri naționale, județene și tehnologice, astfel fiind asigurat accesul fără a întrerupe nicio cale de comunicației.
În România, toate sunt complicate. Iar Autostrada Sibiu-Pitești le dă de furcă autorităților care trebuie să adopte măsuri urgente pentru a nu pierde banii europeni necesari lucrărilor de pe secțiunile 2 și 3 (Boița-Cornetu, respectiv Cornetu-Tigveni). La acest moment, secțiunile 1 și 5 au fost date în trafic, iar secțiunea 4 este gata 85%.
„Pentru realizarea obiectivului de investiții Autostrada Sibiu – Pitești este necesar a se face o derogare de la prevederile legale aplicabile în domeniul protecției mediului, respectiv o derogare de la prevederile art. 22 alin. (71), art. 23 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare”, explică autorii proiectului., potrivit Economica.net.
Prezentul proiect de act normativ are drept scop:
– declararea obiectivului de investiții „Autostrada Sibiu – Pitești”, drept proiect major de importanță națională,
– derogarea de la prevederile art. 22 alin. (71), art. 23 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.49/2011, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât finalizarea obiectivului de investiții „Autostrada Sibiu – Pitești” să fie permisă pe raza ariilor naturale protejate de interes național, respectiv pentru acest obiectiv de investiții se va face scoaterea definitivă sau temporară din circuitul silvic a terenurilor necesare.
De asemenea, prin proiectul de act normativ se urmărește ca derogările să fie puse în aplicare de autoritate competentă pentru protecția mediului în cadrul procedurii de reglementare derulată în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
Autorii proiectului subliniază că neadoptarea derogării de la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, conduce la pierderea finanțării obținute din fonduri externe nerambursabile pentru finalizarea obiectivului de investiții ”Autostrada Sibiu – Pitești”, respectiv 17 mld. lei pentru secțiunile 2 și 3, secțiuni afectate de prevederile legale în vigoare cu privire la arii protejate, cu mențiunea că secțiunile 1 și 5 au fost deja date în trafic, iar secțiunea 4 este realizată în proporție de 85%.
Totodată, neadoptarea în regim de urgență a derogării va conduce la rezilierea contractelor de proiectare și execuție și, implicit, la suportarea de către statul român a daunelor către antreprenori pentru costurile suportate de aceștia atât pentru mobilizarea resurselor necesare execuției lucrărilor, cât și pentru pierderea de profit și alte cheltuieli ce vor fi stabilite în urma proceselor în instanță, mai spun autorii proiectului.
