Agenția Națională de Administrație Fiscală nu renunță la presupusul prejudiciu de 4.973.065,75 lei din dosarul „Podul de la Căteasca”. Și asta după ce acţiunea civilă a fost lăsată nesoluţionată în procesul penal. Iar, acum, ANAF-ul apelează la ultima cale de atac în cauză.
Reamintim că în luna iulie 2010, Constantin Nicolescu, la vremea aceea preşedintele CJ Argeș, a inaugurat cu mare fast podul de la Căteasca. Trei ani mai târziu, în februarie 2013, Nicolescu era trimis în judecată de către DNA Pitești, într-un dosar de corupție, legat exact de podul amintit. Nicolescu a fost condamnat definitiv în acest dosar, în 2019, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 7 ani şi 8 luni închisoare pentru luare de mită, dar a fost achitat pentru abuz în serviciu. Față de ceilalți inculpați din dosar s-a dispus fie încetarea procesului penal ca urmare a prescripției speciale a răspunderii penale, fie achitarea.
În ceea ce privește acțiunea civilă, în septembrie 2020, Tribunalul Argeș a respins, pentru prima dată, acțiunea introdusă de Statul Român, prin ANAF. S-a considerat de către instanță ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. S-a făcut apel, iar în aprilie 2021 Curtea de Apel Pitești a admis recursul reclamantului și a dispus rejudecarea cauzei, urmând ca instanţa de fond să analizeze dacă există într-adevăr prejudiciul invocat în cuantum de 4.973.065,75 lei. Dosarul s-a reîntors la Tribunal, iar acțiunea a fost din nou respinsă. S-a reţinut că suma menționată nu reprezintă o pagubă cauzată bugetului Consiliului.
„Dosarul penal care a făcut obiectul urmăririi penale efectuate de DNA nu a avut ca obiect execuția lucrării, nu s-au stabilit eventuale prejudicii care să fi privit execuția acestuia și doar modalitatea prin care a fost atribuit contractul inițial de achiziție publică societății ZEUS, procedura de achiziție publică în sine, precum și ulterior modalitatea de stabilire a unor lucrări suplimentare, neprevăzute inițial, atribuite acestei societăți. În concluzie, în dosarul penal respectiv nu s-au stabilit eventuale prejudicii care să fi decurs din execuția defectuoasă a lucrărilor care eventual să poată fi valorificate de CJ Argeș în acest cadru pe calea acțiunii civile împreună cu acțiunea penală sau pe cale separată. El a privit modul de atribuire al lucrării”, se arăta într-o informare a CJ Argeș.
De altfel, și Tribunalul Argeș a confirmat că nu există un prejudiciu în cauză și a respins acțiunea ca neîntemeiată. „Pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală reclamanta trebuia să facă dovada îndeplinirii cumulative a patru condiţii respectiv săvârşirea unei fapte ilicite, producerea unui prejudiciu, legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia făptuitorului. Aşa cum a reţinut şi instanţa penală aceste condiţii nu sunt îndeplinite. Atribuirea contractului …. nu reprezintă o faptă ilicită fiind respectate disp.OUG nr.34/2006”, se arată în motivarea instanței.
Cum decizia instanței nu era una definitivă, ANAF-ul a apelat și la ultima cale de atac. S-a făcut recurs, iar dosarul s-a mutat de la Tribunalul Argeș la Curtea de Apel Pitești.
A.V.
