Sărbătoarea Internațională a Cărții și a Bibliotecarului a fost mai lungă, mai plină, mai densă, anul acesta, la Pitești, la Biblioteca ”Dinicu Golescu”, unde – în zilele de 24 și 25 aprilie – publicul a avut de unde alege, pentru minte și pentru inimă. ”Cartea ca destin” și ”Mai este nevoie astăzi de Bibliotecă?” au fost temele conferințelor susținute de acad. Gheorghe Păun și de criticii și istoricii literari Alex Ștefănescu și Dan C. Mihăilescu.
ALEX ȘTEFĂNESCU – ÎN LITERATURĂ, NU EXISTĂ PROGRES, CI DOAR O SUCCESIUNE DE MODE
Idei de forță, verbalizate cu o delicatețe umană și literară, în stare să facă și lacrima să zâmbească, au fost oferite, spre deliciu meditativ, de criticul literar Alex Ștefănescu: lectura, cartea, cuvântul sunt definitorii pentru procesul gândirii, în absența lor, lucrurile, lumea nu pot fi numite, prin urmare, nici conectate, nici raționalizate până la capăt; cartea multiplică viața, câte cărți citești, atâtea vieți trăiești; literatura este, în primul rând, text, abia apoi carte; în literatură, nu există progres, ci o succesiune de mode; suportul electronic nu trebuie perceput ca tragedie, el este o alternativă la cartea de hârtie; tinerii noștri nu citesc, pentru că nu sunt învățați că literatura este sursă de plăcere.
Acad. GHEORGHE PĂUN – CULTURA TREBUIE SĂ FIE PROACTIVĂ
Provocat de directorul Bibliotecii, inițiator al Festivalului de C*Arte, Octavian Mihail Sachelarie, acad. Gh. Păun a ridicat câteva mingi interesante la fileu:limba maternă modelează felul în care creierul funcționează; cultura trebuie să fie proactivă, să iasă din biblioteci, librării și din alte așezăminte specifice și să bată pe la toate ușile și, chiar la propriu, trotuarul; democratizarea scrierii, realizată de calculator, vatămă ireversibil; destinul cărții și al autorului se negociază astăzi ca orice marfă, și încă la nivel de nișă; importanța cărților de povești este uriașă, într-o lume fără sentimente și cu imaginația mutilată de ceea ce vede gata imaginat și ambalat.
”OMUL CARE ADUCE CARTEA” – DAN C. MIHĂILESCU – MASIFICAREA, UNIFORMIZAREA, CORPORATIZAREA AU DEVENIT MODELE DE EXISTENȚĂ
Carismaticul critic și istoric literar și-a axat discursul pe nevoia de eufonie, de lectură virgină, lentă și cu glas tare. De aproape opt ani călător prin țară, în contact direct cu adolescenții, Dan C. Mihăilescu a remarcat că prefixele distrugerii – ”dez” și ”anti” – abundă în vocabularul lor, că nu mai posedăm știința construcției lăuntrice, care presupune metabolizarea contrariilor, cultura nu mai are valoarea terapeutică de odinioară, masificarea, uniformizarea, corporatizarea sunt modele de existență, la care se apelează tot mai des, în dauna individualizării creative. Consecințele tuturor acestora sunt analfabetismul moral și dezarticularea socială.
EXPOZIȚIILE ȘI RECITALUL DE MUZICĂ ȘI POEZIE AU ÎNTREGIT PANORAMA FESTIVALULUI
Expoziția artistei venezuelene Yasmina Moscovici a adus prospețime pe simezele Bibliotecii, peisajele, nudurile feminine, dar mai ales florile – intense, carnale – au stabilit o relație de echivalență extrem de plastică între Venezuela trăită și Venezuela reconstituită din uleiuri pe pânză.
Expozițiile ”Biblioteca, ieri” (selecție de articole despre Biblioteca Județeană Argeș, din perioada 1965-1989) și ”Carte. Lectură. Bibliotecă” (reviste și cărți din domeniul biblioteconomiei) au întregit panorama Festivalului de C*Arte.
Finalul – spectacol de muzică și poezie – le-a aparținut poetei din Constanța, Amalia Stănescu, autoarea volumelor ”Mecanica firii” și ”Așternuturi de ploaie”, și pianistului Dorian Pîrvu, întors de curând în țară, după zece ani de experiențe profesionale noi în Grecia.
Denisa Popescu
