În această săptămână are loc Evaluarea Națională la clasa a VIII-a, prilej cu care copiii României vor fi în prim-planul opiniei publice. 2026-2027 a fost un an școlar al unei reforme brutale, care a afectat cadrele didactice, dar și întreg procesul educațional. Cifrele vorbesc de la sine și spun că reforma administrativă a lui Ilie Bolojan (executată de fostul ministru Daniei David) a lovit Educația mai mult decât alte instituții ale statului.
Lege cu dedicație pentru Educație?
Pentru că sistemul de învățământ le-a stat în gât decidenților, iar școala, dascălii, elevii și bursele au reprezentat un adevărat dușman al economiei naționale, Guvernul Bolojan a pus tunurile pe Educație. Viitorul să mai aștepte, au spus oamenii care au condus Guvernul și Educația. Potrivit Ministerului Finanțelor, Legea 141/2025 a măsurilor de reducere a cheltuielilor a afectat cel mai mult sistemul de educație, acesta fiind principalul sector în care s-a redus personalul.
Deci cele mai multe posturi nu s-au redus în administația locală, nici în ministere și nici în sistemele de apărare ale statului, ci în școli. Conform Edupedu.ro, între aprilie 2025 și aprilie 2026, numărul total al posturilor ocupate în sectorul public a scăzut de la 1.306.234 la 1.274.999, ceea ce înseamnă o diminuare de 31.235 de angajați, respectiv 2,4%. Din această reducere, aproape jumătate provine din sistemul de educație.
Ministerul Finanțelor mai arată că numărul posturilor ocupate în Ministerul Educației și Cercetării a scăzut de la 308.705, în aprilie 2025, la 293.742, în aprilie 2026. Vorbim de 14.963 de posturi, adică o reducere de 4,85%. De menționat, prin Hotărârea de Guvern scrisă de Ministerul Educației au fost desființate 14.000 de posturi pe 23 octombrie 2025.
Practic, din fiecare doi angajați care au dispărut din sectorul public în ultimul an, unul a fost profesor.
Comparativ, în aceeași perioadă, Ministerul Afacerilor Interne a înregistrat o scădere de 768 de posturi ocupate, Ministerul Finanțelor de 895, Ministerul Sănătății de 164, iar Ministerul Agriculturii de 88.
Dacă ne referim la administrația locală, unde vorbim de primării, consilii județene, instituții și servicii publice locale – s-au pierdut 9.058 de posturi ocupate. Numărul angajaților a scăzut de la 469.467 la 460.409, ceea ce înseamnă o reducere de 1,93%.
Oricum am compara, este cert că Educația a pierdut cu aproape 6.000 de angajați mai mult decât toate primăriile, consiliile județene și instituțiile locale la un loc. Și în timp ce administrația locală a pierdut aproximativ 2% din personal într-un an, sistemul de educație a pierdut aproape 5%.
