# Podul de la Căteasca s-a dărâmat singur, sătul de studiile de impact ale autorităților
După darea în folosință a celui mai lung, dar și mai penal pod din Argeș, podul de la Căteasca, imediat s-a pus problema dărâmării podului vechi. Acesta, construit în anul 1947, nu mai rezista traficului din ce în ce mai intens, dar și mai crescut ca tonaj. Terminat și inaugurat în 2010, cel mai lung pod din județ, de 150 de metri, a fost, imediat, considerat ca fiind pus în pericol de vechiul pod din amonte, a cărui prăbușire era iminentă.
Dovedind o incapacitate ieșită din comun, instituțiile abilitate și-au pasat, într-un ping-pong al ignoranței, responsabilitatea. Primăria Căteasca s-a adresat Consiliului Județean pentru dărâmarea podului vechi. Consiliul Județean a întrebat Administrația Apelor dacă, nu cumva, se bagă. ABAAV s-a băgat. La fund, bineînțeles. În fine, cu o viteză ieșită din comun, s-a decis efectuarea unui studiu, scump, desigur, și pe bani publici, care să stabilească chestii uluitoare cu privire la podul vechi, dar și cu privire la starea de pericol asupra noului pod care, deși cu o garanție de 50 de ani, cum numai Zeus putea oferi, este deja afectat. Echipe mixte de specialiști s-au deplasat ca să se uite. Mixte, pentru că erau, în afară de carne, și varză… S-a dispus, în fine, de către CJ, o expertiză tehnică, pentru oportunitatea realizării, la noul pod, a unui prag de fund, însă numai după detonarea podului vechi.. de fundul gândirii..
Î
n fine, vechiul pod, după vreo doi trei de stat în suspensie, semi-surpat, sătul de vizitele specialiștilor, a cedat, psihic mai ales, căzând, de tot, în albia râului. Acum, câțiva ani, alte echipe de specialiști vor studia ceea ce s-a întâmplat. După care CJ-ul va emite o adresă către ABAAV. ABAAV-ul va răspunde că nu se bagă, că trebuie făcut un alt studiu și încă trei adrese…
Vai nouă!
