ȘEDINȚĂ DRAMATICĂ DE MARE COLEGIU UNIVERSITAR

Publicat pe : 17 noiembrie 2026

Distribuie știrea

La 31 octombrie 1924, 34 profesori ai Universității din Iași se întruneau pentru dezbaterea împrejurărilor în care studentul Corneliu Zelea Codreanu, sprijinit de câțiva colegi, asasinase pe Constantin Manciu, prefectul poliției Iași și răniseră grav pe inspectorul de poliție Closs și subcomisarul Hușanu.

Ședința era prezidată de profesorul dr. A. Slătineanu, rectorul universității, care, de la început, a ținut să remarce că, după o absență de câțiva ani, la colegiu era prezent și profesorul A. C. Cuza, înscris primul la cuvânt.
De cum și-a început pledoaria, adevărată apologie a crimei săvârșite, A. C. Cuza a căutat să-l apere pe Corneliu Zelea Codreanu, să-i justifice crima, condamnându-l, în schimb, pe Constantin Manciu, prefectul poliției, pentru maltratarea studenților și jignirea corpului didactic, numai că rectorul A. Slătineanu a replicat, prin raportul medicului legist dr. P. Bogdan, din care reieșea că niciun student nu fusese lovit de polițiști.
Forțat să-și încheie cuvântul, A. C. Cuza a mai spus că răspunderea celor întâmplate o au cei care s-au opus acțiunilor studenților aflați sub influența sa, ei împingându-l pe Zelea Codreanu la săvârșirea actului extrem.

După un schimb de replici între rector, dr. P. Bogdan și A.C. Cuza, în legătură cu situația școlară încurcată a lui Zelea Codreanu, a luat cuvântul profesorul Alex. Myller – matematician de renume mondial – unul care de multe ori fusese atacat de studenții cuziști, pe motiv că era evreu: ,,D-l Cuza, discutând activitatea răposatului Manciu, a dezaprobat cu vehemență brutalitatea, dar de ce nu a găsit aceleași accente contra adepților domniei sale, cari atâta vreme au terorizat un oraș întreg, universitatea, pe profesorii lor și au oprit cu brutalitate, timp de un an, cursurile universitare? Pe aceștia, din contră, domnia sa i-a încurajat și îndemnat la brutalitate. La începuturile dezordinilor studențești, în culoarele universității, am oprit și dojenit un grup de studenți care brutalizau pe un coleg al lor, evreu. Domnul Cuza, pus la curent, a instigat contra mea și pe studenți. Am documentat acestea într-un raport adresat atunci autorităților școlare. Astăzi, domnia sa ne-a spus clar că știa de pregătirea unui act de brutalitate contra prefectului Manciu. Pentru ce domnia sa, așa de revoltat dușman al brutalități, n-a căutat s-o împiedice, fie sfătuind la liniște pe adepții săi, fie denunțând autorităților pe cei care plănuiau o crimă?”

La rândul său prof. dr. Mihail Ștefănescu-Galați, cu amărăciune, în discursul său, susținea că, prin crima săvârșită de Corneliu Zelea Codreanu ,,Școala de la Iași a primit o grea lovitură. E întâia oară când gestul s-a răsfrânt asupra universității. Chestiunea e dacă se poate face o legătură între gestul lui Codreanu și cursurile d-lui Cuza și dacă acesta are vreo vină. Are! Ne-a glorificat gestul studentului care a tras. Ne-a adus ofensă nouă, tuturora, făcând în fața noastră apologia crimei. Universitatea nu poate decât să constate legătura dintre Codreanu și Cuza… De trei ani stăm în neliniște pe jilțurile noastre de la catedre. Nu știm dacă mâine vom ține curs. Suntem tulburați și distrași de la ocupațiunile noastre. Nu știm ce împrejurări vor apărea mâine. Aceasta-i datorită ultimelor agitațiuni”…
Vădit revoltat, prof. dr. C. I. Parhon a susținut că-l judecă pe A. C. Cuza, prin înfierarea vinovăției lui în comiterea crimei: ,,Domnul A. C. Cuza nu cunoaște decât patima și pasiunea. Domnia sa a crezut că poate întrebuința arma și contra morților. Nu Manciu a provocat ofensa profesorilor la congresul din 1923; domnul Manciu a fost trimis de guvern pentru a ne apăra contra celor ce-ar fi încercat de a ne împiedeca să vorbim în aulă… Există evidentă legătură între cursurile domnului A. C. Cuza și gestul lui Zelea Codreanu… Domnul Cuza e vinovat față de universitate, pentru că a stricat armonia dintre studenți și profesori. Sub a sa semnătură a batjocorit pe colegul Myller și pe mine, iar mulți dintre noi suntem amenințați prin scrisori anonime”.

După ce, în cuvântul său, profesorul biolog Ion Borcea spusese că: ,,Sunt contra oricărui act de abatere, mai ales contra crimei”, a luat cuvântul bătrânul profesor Matei B. Cantacuzino – ilustru jurist și fost rector al Universității din Iași – unul dintre inițiatorii ședinței: ,,Discuția deschisă e cea mai gravă ce-am întâlnit-o în viața mea de profesor universitar… Cuza nu se poate apăra că între fapta lui Codreanu și cursurile ce le-a condus, nu există nicio legătură… E vinovat Cuza, căci a profitat de situațiunea de profesor universitar pentru a crea în universitate, printre studenți, o școală străină de învățământ. O școală politică sub cuvânt de naționalism și creștinism și a ultragiat și realitatea și naționalismul. El nu și-a dat seama că ceea ce era pentru domnia sa un sport intelectual și o jucărie, putea să conducă pe băieți la un fanatism periculos și să-i îndemne la violențe și la crime și, de aceasta, ești vinovat dumneata, dragă Cuza. Școala dumitale a fost greșită și a dus spre crimă. Ai rătăcit pe copii, care au uitat curățenia sufletului care caracterizează neamul nostru”…
După ce și profesorul universitar cuzist Ion Găvănescu a făcut apologia crimei, a vorbit tânărul prof. univ. Petre Andrei, care a criticat vehement ideile fostului său profesor A. C .Cuza și actul îngrozitor săvârșit de Zelea Codreanu, arătând că: ,,După cei bătrâni voi vorbi și eu. Am fost în primul an de studii adeptul lui A.C. Cuza. Am auzit în adunările studențești cuziste că studentul trebuie să fie antisemit, să petreacă și apoi să învețe, dar, în diferite ședințe se vorbea și despre unii profesori universitari, nu așa cum trebuie, ci li se critica viața și chiar li se făcea proces de lipsă de patriotism și se vorbea de punere la raison”.

Vezi și știrea  PROGRAMUL DE MANIFESTĂRI CULTURALE AL BIBLIOTECII JUDEŢENE ”DINICU GOLESCU” ARGEȘ ÎN PERIOADA 16 - 20 noiembrie 2026

Când am văzut încotro se îndreaptă acțiunea studențească, m-am retras. Domnul Cuza, însă, sistematic a urmat această viață și a îndrumat-o. Nu mă preocup de intențiile domnului Cuza … dar mijloacele cu care a înțeles domnia sa să lupte, nu pot fi aprobate de noi.
Am urmat și la cursurile dvs., la care, zi cu zi, ați sugerat prietenilor aceleași principii și că Zelea Codreanu este copilul sufletesc ce-l aveți.
Criminalul de azi nu-i vinovat de ceea ce a făptuit, ci e vinovat autorul moral, acela care nu l-a oprit de la faptă. Mă simt dator a spune: domnul Cuza a țintit și Codreanu a tras. Domnul Cuza a batjocorit toți profesorii universitari și aceasta a făcut să dispară respectul studenților pentru profesori; profesorii nu au mai fost ascultați. Sunteți adevăratul asasin moral, ați hrănit sufletul lui Codreanu, ați făptuit un asasinat… Domnul profesor Găvănescu l-a apărat pe domnul Cuza, pentru că și domnia sa nu a fost străin de tulburările studențești. Domnia sa a declarat unei delegații studențești ce rău fac studenții dacă renunță la lupta lor universitară; și domnia sa e autorul dezordinelor”.
După profesorul Șumuleanu – adept al lui A. C. Cuza – a luat cuvântul un alt tânăr care a condamnat acțiunile de instigare, profesorul Vasile Rășcanu, cerând instituirea unei comisii de anchetă, pentru a dovedi că datorită acestora, propagate de A. C. Cuza a fost turburată viața și ordinea în universitate, susținând că aspectele discutate au o latură umană și una universitară, cazul fiind mai grav pe această linie din urmă: ,,Domnul Cuza agită chestiuni care duc la anarhie universitară. Și anul acesta suntem amenințați că nu putem duce școala mai departe! Dacă anul trecut s-a spus că organele administrative ne-ar fi impus măsurile necesare, apoi anul acesta vom avea documente suficiente spre a dovedi cine e autorul moral al dezordinei și să luăm măsurile. Să se aleagă o comisie care să dovedească cum d-l Cuza întrebuințează activitatea d-sale ca să turbure viața și ordinea în universitate”.

Vădit afectat de poziția luată de majoritatea vorbitorilor, A. C. Cuza a respins acuzațiile ce-i fuseseră aduse și a jignit cu cinism pe profesorii P. Andrei și V. Rășcanu, care, chipurile, nu văzuseră ,,împrejurările care dovedeau că Zelea Codreanu a fost în stare de legitimă apărare”. Susținerea lui, însă, a provocat reacția imediată a bătrânului prof. M. B. Cantacuzino, care i-a replicat scurt: ,,Ești răspunzător!”, completat de prof. Ilie Bărbulescu: ,,D-le A. C. Cuza, ca asasin nu veți mai putea rămâne în universitate!”
La propunerea lui M. B. Cantacuzino, Marele Colegiu al Universității din Iași a adoptat, cu 30 de voturi pentru și 3 contra, un comunicat de condamnare a crimei săvârșite de Corneliu Zelea Codreanu, cât și rolul moral al lui A. C. Cuza, în care se menționa că acest colegiu, întrunit pentru a examina situația morală a universității ,,față de crima care a răpit viața nenorocitului Manciu, constată cu o adâncă durere că această crimă, care necinstește sufletul neamului românesc în credința sa tradițională, turbură profund conștiința corpului profesoral al acestei înalte instituții de cultură și de educațiune, deoarece ea este rezultatul unei anume școli condusă de profesorul A. C. Cuza, școală ce, sub cuvânt de religie și naționalism, rătăcește spiritele tineretului și exercită patimile lui, în loc de a le îndruma prin cultură ridicată la rangul unui apostolat, curat de orice amestec de scopuri străine de învățământ și a cărei consecință a fost violența și crima.

Colegiul universitar rămâne cu atât mai îndurerat, cu cât din explicațiunile date astăzi de domnul profesor Cuza, rezultă că domnia sa nu vrea să recunoască imensa sa parte de răspundere în crima comisă și că nu este de sperat nicio schimbare în atitudinea domniei sale”.
Victima Constantin Manciu, în calitate de prefect al poliției, fusese printre cei care luase măsuri hotărâte împotriva fărădelegilor săvârșite de studenții cuziști și drept rezultat a ajuns una din țintele agitației acestora, fiind deseori amenințat cu moartea. Mai mult, la îndemnul lui A. C. Cuza, Corneliu Zelea Codreanu – care nu înțelegea că împotriva unor încălcări ale ordinii și dreptății sociale se putea lupta și altfel decât prin violență și huliganism – îl dăduse în judecată pe Constantin Manciu pentru purtare brutală și abuz de putere. Deznodământul, însă, a fost unul tragic: în ziua de 25 octombrie, la ieșirea din tribunal, Zelea Codreanu a tras în prefectul poliției, ucigându-l pe loc și rănind doi dintre colaboratorii săi.
Arestat imediat, Corneliu Zelea Codreanu a recunoscut fapta și a fost trimis în judecată, numai că procesul a luat un curs ciudat: deși fapta se petrecuse la Iași, împotriva unui reprezentant al autorității statului din acest oraș, judecata a început mai întâi la Focșani, după care a fost strămutată la Turnu Severin, unde a continuat, până, cu toată vinovăția evidentă, inculpatul a fost pus în libertate.
O mare eroare judiciară, care a favorizat proliferarea legionarismului, în țara noastră, cu oribilele sale crime.
Articol realizat de VICTOR PANDURU

 

Distribuie știrea

Prima pagină din ZIAR

Ediția curentă a ziarului

Curs Valutar

Cursul valutar nu este disponibil momentan.

Horoscop

Vremea

Pitești

Acum29°Parțial noros
Azi
Max 30°Min 16°

Ceață

Precipitații: 0.1 mm

Mâine
Max 31°Min 18°

Ceață

Fără precipitații

Sursă: Open-Meteo

Cele mai noi știri

TRIMITE O ȘTIRE