Joia trecută, un eveniment de excepție a captat atenția întregului județ și nu numai: Festivalul Călușului Argeșean, ajuns la a 26-a ediție. Acesta s-a desfășurat în întreaga sa splendoare, la Stolnici, beneficiind de o organizare de excepție. Sute de oameni, de toate vârstele, invitați de seamă, întreceri desfășurate pe scena amplasată lângă primăria comunei, formații de muzică populară, mii de mititei și multe surprize au completat succesul inevitabil al unui festival de tradiție, un festival muncit, dar și iubit, al cărui artizan a fost primarul comunei, Sevastian Pupăză Roșu, secondat de viceprimar și o întreagă echipă de sufletiști.
Pe scenă au evoluat formaţiile de căluşari din Stolnici, Hârseşti, Lunca Corbului (“Tigrii Carpaţilor”), Bascov (“Doina Bascovului”), Coloneşti-Olt (“Ilie Martin”), Sârbii Măgura-Olt (“Junii Căluşari”), Ansamblul folcloric “Dorul” şi Orchestra “Doina Argeşului” (ale Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale), precum şi Ansambluri folclorice din Bârla (“Floricica”) şi Costeşti (“Mugurelul” şi “Junior”). Invitaţi speciali – Tudoriţa Gorjanu, Ioana State şi formaţia de muzică populară “Tradiţional” din Mioveni. Manifestarea este organizată de Primăria Stolnici, Consiliul Local Stolnici şi Asociaţia “Căluşereii”
Primarul Sevastian Pupăză Roșu, gazda evenimentului: Astăzi are loc cea de-a 26-a ediție a Festivalului Călușului Argeșean, moment care ne bucură pe noi toți, pe stolniceni în special. Țin să le mulțumesc, pe această cale, tuturor colegilor mei, atât celor din primărie cât și colegilor primari, care m-au ajutat să organizez acest festival. Avem, astfel, alături, ansambluri călușărești vestite, din comunele Bârla, Hârsești, Stolnici, Lunca Corbului, Costești, dar și din județul vecin, de la Sârbii Măgura, Colonești, Optași, dar și, în premieră, pe cei de la Bascov. Va fi un spectacol deosebit, avem invitați deosebiți, după cum se poate vedea. Sperăm să avem vreme bună, pentru acest spectacol care, vă asigur, va fi unul de excepție.
Totul a fost pregătit cu minuțiozitate. Primarii comunelor învecinate nu au putut să nu își exprime invidia, atât pentru eveniment în sine, cât și pentru detalii cum ar fi asfaltul proaspăt turnat, vremea care a fost nici prea caldă nici prea rece, sediul primăriei care arată impecabil și altele asemenea.
Prezența a fost, de asemenea, una de excepție. Numeroși edili, dar și nume importante au ținut să fie prezente în mica, dar ambițioasa comună organizatoare a evenimentului: Mircea Geoană, fost președinte al Partidului Social Democrat, fost președinte al Senatului României, senator, fost Ambasador al României în SUA și Ministru de Externe în Guvernul Năstase; Simona Bucura Oprescu, deputat; Constantin Tămagă, senator; Tudor Pendiuc, președinte interimar al PSD Argeș, primarul Piteștiului; Mihai Oprescu, prefectul județului; Ion Neacșu, primar Bârla; primarul din Cetățeni, Ion Toader; primarul din Săpata, Laurențiu Micu; primarul comunei Hârsești, Ionel Moloiu; primarul comunei Lunca Corbului, Gheorghe Drăgan și mulți alții.
Mircea Geoană: De vreo 7-8 ani merg, de fiecare dată, la vecinii Dvs. de la Colonești, unde se ține un festival al călușului, care îmi place foarte mult. Domnule primar, dacă mă veți mai invita, în fiecare an, voi veni cu mare plăcere. Nu este nimic mai frumos și mai important decât să ținem tradiția. Să lăsăm celor tineri ceea ce noi am primit de la părinții noștri. Dacă România a stat în picioare cu atâtea necazuri, de-a lungul istoriei, a rămas pentru că aici a continuat să existe călușul, în altă parte doina. Duceți tradiția românească mai departe! Duceți țara aceasta mai departe!
Tudor Pendiuc, președinte PSD Argeș, primarul municipiului Pitești: Hristos a Înălțat! Felicitări, domnule primar, pentru ceea ce faceți aici! Este o bucurie pentru noi toți faptul că ne-au ocolit norii de ploaie. Sper să ne ocolească și norii de vremuri rele, norii crizei. Sper să intrăm într-o normalitate pe care ne-o dorim de mult. Acest dans, acest port popular, prezente aici, ca semne ale acestei normalități, sunt cele ce ne-au ținut de-a lungul miilor de ani, ne vor individualiza între popoarele lumii, evidențiază filonul nostru românesc. Noi, cei de la orașe, trăim cu seva de aici, din mediul rural.
L.S.
