Prof. Costin Alexandrescu, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș, timp de 41 de ani, a fost una dintre cele mai importante personalități ale culturii argeșene, Cetățean de Onoare al Județului Argeș (2011), dar și al comunelor Boteni, Corbi şi Domneşti.
S-a născut la 24 noiembrie 1936, la Stolniceni, comuna Ocnele Mari, judeţul Vâlcea.
A urmat cursurile primare în satul natal, iar liceul în Rm.-Vâlcea, fiind absolvent al Colegiului Naţional „Alexandru Lahovary”, în 1954. A absolvit Facultatea de Filologie-Istorie din Cluj-Napoca, în 1959. Profesor între 1959 şi 1963 la şcolile din Gura Văii, comuna Bogdăneşti, respectiv „Tache Ionescu”, „Spiru Haret” şi Casa Pionierilor din Rm.-Vâlcea.
Director al Casei Raionale de Cultură din Rm.-Vâlcea (1963-1965); a contribuit la înfiinţarea Teatrului Popular, instituţie cu stagiune permanentă, care s-a remarcat pentru activitatea foarte bună, fiind printre primele între instituţiile similare din ţară. A contribuit la obţinerea unor premii şi titluri de laureat pe ţară ale multor formaţii artistice de amatori vâlcene. Secretar al Comitetului pentru Cultură şi Artă al oraşului Piteşti (1965-1968), contribuie la revitalizarea activităţii artistice de amatori, la înfiinţarea unor formaţii artistice prestigioase.
Începând cu 25 septembrie 1968 şi până la 1 martie 2009, fără întrerupere, a fost director al Casei Creaţiei Populare a Judeţului Argeş (Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș, actualmente Centrul Doina Argeșului).
Cunoscător, din interior, al fenomenului artistic popular, a fost, încă din timpul liceului şi facultăţii, membru al unor echipe de dansuri, corist, interpret de teatru. Mai târziu, ca director al Casei de Cultură din Rm.-Vâlcea şi, mai apoi, la Piteşti, a jucat în spectacole de estradă, operetă, teatru, satiră şi umor, a cântat în coruri. A făcut parte din prestigioasele formaţii ale Teatrului Popular din Rm.-Vâlcea şi Corala „D.G. Kiriac” a Palatului Culturii din Piteşti.
A fost membru fondator al Asociației folcloristilor argeșeni „C. Rădulescu-Codin”, în 1973. Sediul acesteia a fost dintotdeauna în instituția condusă de domnia sa, publicând întreaga activitate de cercetare a folcloriștilor argeșeni.
A iniţiat, împreună cu colegii săi, zeci de manifestări cultural-artistice şi ştiinţifice, unele în premieră naţională, cu caracter judeţean, interjudeţean şi internaţional, multe menţinându-se, meritoriu, şi astăzi (Festivalul „Carpați”, Festivalul Coral „D.G.Kiriac”, Festivalul de obiceiuri și datini de Crăciun și Anul Nou „Florile dalbe”, Festivalul de Film cu tematică religioasă „Lumină din Lumină”, Expoziția Națională de Icoane „Rugămu-ne, Ție!” etc).
A îngrijit zeci de lucrări apărute sub egida instituţiei, dintre cele 90 apărute sub directoratul său, pe multe prefaţându-le.
Sute de formaţii artistice de amatori, cercuri şi cenacluri de creaţie literar-artistică, sute de interpreţi şi creatori au beneficiat de asistenţa de specialitate din partea colectivului instituţiei amintite, sub conducerea directorului Costin Alexandrescu, multe dintre grupările şi interpreţii argeşeni reprezentând Argeşul la manifestări de amploare din ţară şi străinătate, cei mai buni fiind laureaţi şi premiaţi.
A contribuit la realizarea arhivei de folclor a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș şi a unor filme etnofolclorice şi cu tematică religioasă.
Este unul dintre fondatorii Galeriei de Artă Naivă de la Piteşti, singura de acest fel din ţară, unde se află peste 1000 de lucrări. A stimulat activitatea meşterilor populari.
A desfăşurat o bogată activitate editorială, publicând sute de articole în presa locală şi centrală. Şi-a pus semnătura pe monografia colectivă „Argeş” – 1970 şi e coordonator, împreună cu conf. dr. Adriana Rujan, al lucrării „Colinde şi obiceiuri de iarnă din Argeş-Muscel” – Editura Paralela 45 din Piteşti – 1998 şi al evocării „In memoriam: Alfons Popescu – Un cântec de-o viaţă” – Editura Paralela 45, 1998; este autorul, împreună cu alţi colaboratori, al lucrării „Semicentenarul Centrului Creaţiei Populare Argeş” (1956-2006), Editura Paralela 45.
A fost decanul de vârstă al directorilor centrelor creaţiei populare din toată ţară.
I s-a conferit (la 7 februarie 2004) Medalia „Meritul Cultural”, clasa I, categoria F, pentru contribuţiile deosebite în promovarea culturii şi civilizaţiei româneşti, pentru realizarea unor programe complexe de mediatizare a acestora, atât în ţară, cât şi peste hotare.
Dumnezeu să-l ierte și să-i așeze sufletul între cei drepți!
Colectivul fostului Centru al Creației Populare Argeș
