Pădurea este un bun naţional, pentru că modul în care avem grijă sau nu de ea afectează întreaga societate. Din păcate, domeniul silvic este unul în care ilegalităţile şi abuzurile s-au acumulat an după an. Tăierile ilegale şi defrişările masive sunt principalele probleme, care s-au perpetuat în absenţa unor reglementări legale clare şi actualizate, precum şi prin complicitatea şi iresponsabilitatea celor care ar fi trebuit să protejeze pădurea şi să aplice legea.
Potrivit Curţii de Conturi, valoarea tăierilor ilegale raportate în urma controalelor se ridică la 5 miliarde de euro, cifră care în realitate este şi mai mare, capacitatea de control în acest sector fiind ea însăşi limitată. În ultimii ani s-a tăiat ilegal de două ori mai mult decât s-a putut regenera sau împăduri şi asta numai partea de tăiere ilegală, care a putut fi cuantificată. Consecinţele acestui fenomen sunt extrem de îngrijorătoare – de la afectarea stări de sănătate a populaţiei, boli respiratorii, in special in randul copiilor si adultilor, inundatii, alunecari de teren, risc crescut de calamităţi naturale, care au însemnat pierderi de bunuri materiale şi chiar vieţi omeneşti si, nu in ultimul rand, pierderea de bani publici, pe de-o parte direct prin păgubirea statului în urma tăierilor ilegale, pe de altă parte indirect prin cheltuielile aferente limitării efectelor indunaţiilor.
Potrivit estimărilor, costurile pentru diminuarea riscului de inundaţii pentru anii următori se ridică la cca 17 miliarde de euro. Aşadar, în timp ce unii au făcut profit de pe urma tăierilor ilegale, alţii s-au îmbolnăvit, alţii şi-au pierdut bunurile şi casele în inunaţii, iar bugetul public rezultat din taxele şi impozitele plătite de fiecare cetăţean a fost păgubit.
Pana in acest moment toata lumea a tratat efectele: lucrari de aparare impotriva inundatiilor, decolmatari, indiguiri, in general lucrari cu costuri foarte mari pentru cetatenii din Romania. S-au incercat masuri de stopare prin activitati de control care insa si-au demonstrat ineficienta. Curtea de Conturi vorbeşte chiar despre încurajarea şi perpetuarea infractiunilor la regimul silvic, respectiv tăieri şi comercializări ilegale de lemn.
Modificări la codul silvic
• Ne propunem să umblăm la cauze, nu doar la efecte, aşa cum s-a întâmplat până acum.
• Modificările principale privesc împiedicarea exploatărilor abuzive şi tăierilor ilegale prin scoaterea comercianţilor din pădure şi înăsprirea regimului sancţiunilor.
• Prin modificările la codul silvic scoatem comercianţii din pădure.
• Se interzice vanzarea masei lemnoase „pe picior”. Aceasta inseamna ca agentii economici si populatia vor putea achizitiona lemnul necesar doar la drumul forestier fara a mai avea acces in padure.
• Serviciile de exploatare a masei lemnoase se vor face numai prin licitatie pentru padurile proprietate publica de catre agenti economici atestati.
• Este interzisa compensarea cu lemn a serviciilor de exploatare.
• Comercializarea masei lemnoase se poate face doar in urma sortarii pe platformele primare (drum forestier), iar lemnul provenit din padurile proprietate publica se vinde doar prin licitatie.
• Personal silvic are obligativitatea de a detine autorizatie de practica. In cazul unor abateri grave de la regimul silvic acesta autorizatie se va suspenda sau retrage.
• Transportul masei lemnoase se va face doar in timpul zilei.
• Reglementarea pedepselor se va face in conformitate cu legea penală a faptelor de tăiere, furt şi distrugere, fără drept, a arborilor din păduri, indiferent de volum sau valoare. În prezent, prin Codul Silvic se reglementează sancţionarea faptelor care constituie infracţiuni numai dacă valoarea prejudiciului produs este de cel putin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei.
• Am introdus în proiectul de modificare prevederi speciale pentru regimul micilor proprietăţi forestiere, pornind de la nevoia de a apăra dreptul de proprietate. Micii proprietari pot opta pentru asocierea în vederea exploatării sau pentru compensaţii anuale.
• De asemenea, avem în vedere masuri economice care sa descurajeze exportul de masă lemnoasă brută sau semiprelucrată: bușteni și cherestea.
