# Miza: 620 de hectare de teren și sute de proprietari rămași în aer
# Expertul din dosarul inițial, condamnat la închisoare
La Curtea de Apel Pitești este, pe final, unul din dosarele care au șocat comunitatea: cu ajutorul unei expertize făcute cu părtinire, peste 600 de hectare de teren au trecut, din pix, de la Rociu, la Căteasca și Suseni. Expertul care a dus instanța pe acest drum a fost condamnat, ulterior, pentru mărturie mincinoasă. Și dosarul a luat-o de la capăt. S-a depus o nouă expertiză și se mai așteaptă răspuns la câteva obiecțiuni. Următorul termen, de la începutul lunii octombrie, ar putea fi ultimul. Sau printre ultimele. Iar oamenii așteaptă, cu sufletul la gură, să își reprimească, în acte, terenurile.
Cum a pierdut comuna Rociu sute de hectare
În 2014, a fost înregistrată la Tribunalul Argeș o cerere de chemare în judecată formulată de Instituția Prefectului Argeș, în contradictoriu cu UAT-urile Căteasca, Rociu și Suseni, dar și cu Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Argeș. Dosarul avea ca obiect „stabilirea limitei hotarului administrativ ce separă unitățile administrativ teritoriale pârâte”. Se făcea mențiunea că prin ordin al prefectului au fost constituite comisii de delimitare în vederea stabilirii variantei comune a hotarului administrativ ce separă unitățile administrativ teritoriale, însă comisiile nu au identificat și stabilit o variantă comună a hotarului ce le separă. În timpul procesului, prin tragere la sorţi a fost desemnat Florin Cristinel Mihăilescu pentru a efectua expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie. Acesta a întocmit două variante de delimitare a celor trei unități administrativ teritoriale, dar a omis, însă, o cea de-a treia variantă de delimitare între cele trei UAT-uri (cea mai aproape de realitate, conform oficialilor primăriei Rociu), deși a avut în posesie documentele respective. Ca urmare a expertizei, o suprafaţă de circa 620 de hectare de teren ce ar fi aparţinut, de drept, comunei Rociu, a ajuns în posesia comunei Căteasca, în urma hotărârii definitive a Curții de Apel Pitești din anul 2017. Deși primarul de atunci (dar și de acum) al comunei Rociu, Aurel Bălășoiu, a depus ulterior, în 2018, o cerere de revizuire a hotărârii judecătorești, aceasta a fost respinsă de Curtea de Apel Pitești.
Cum a influențat expertul decizia instanțelor
Nemulțumită de hotărârile instanțelor de judecată, conducerea Primăriei Rociu a formulat o plângere penală prin care a sesizat că expertul Florin Cristinel Mihăilescu, cu ocazia întocmirii raportului de expertiză în dosarul terenurilor transferate la Căteasca, nu a ținut cont de toate documentele avute la dispoziție, întocmind un raport de expertiză tehnică care nu reliefează situația reală a limitei de hotar dintre cele trei comune. În ianuarie 2020, inculpatul Florin Cristinel Mihăilescu a fost trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă. Acesta era acuzat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești că în dosarul civil nr. 914/109/2014* „a îngreunat, derutat si compromis activitatea instanței de judecată, fapt ce a condus implicit la pronunțarea unei soluții definitive care nu corespunde adevărului”.
Procurorii au mai arătat, în rechizitoriu, următoarele: „Inculpatul M.F.C., în calitate de expert în dosarul civil nr. ……./109/2014* al Tribunalului Argeș desemnat să întocmească expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie cu obiectivul de a stabili linia de hotar dintre com. Rociu, Căteasca și Suseni, cu intenție a omis să întocmească și varianta de delimitare administrativ teritorială conform proceselor verbale de delimitare întocmite în perioada 1970-1972 în baza Legii nr. 12/1968 și a Ordinului emis în baza aceleiași legi și a furnizat o variantă greșită de delimitare teritorială, prezentând instanței de judecată concluzii incomplete și eronate, cu toate că a avut la dispoziție documentația necesară (respectiv procesele verbale de delimitare din perioada 1970-1972, cu schițele de hotar dintre UAT … și UAT …, procesul-verbal întocmit la 15.09.1971, schița cu descrierea punctelor și liniilor de hotar din 1971), de care nu a ținut cont și pe care nu le-a transpus în raportul de expertiză, cu consecința deposedării UAT Rociu de o suprafață de aprox. 600 hectare în favoarea UAT Căteasca”.
Pe parcursul procesului, Judecătoria Pitești a stabilit că expertul a omis cu intenție cea de a treia variantă de delimitare a hotarului.
„Urmarea imediată a infracţiunii de mărturie mincinoasă constă într-o stare de pericol pentru înfăptuirea justiţiei, pentru existenţa infracţiunii nefiind impusă condiţia pronunţării unei soluţii injuste, astfel încât infracţiunea s-a consumat la data de 15.02.2017, respectiv la data depunerii raportului de expertiză la dosarul civil”, se arată în hotărârea Judecătoriei Pitești.
Florin Mihăilescu – condamnat pentru mărturie mincinoasă
Pe 22 martie 2022, Curtea de Apel Pitești a respins apelul declarat de Florin Cristinel Mihăilescu. Decizia este definitivă. Astfel, a rămas valabilă hotărârea Judecătoriei Pitești din septembrie 2021 prin care inculpatul a fost condamnat la 1 an şi 2 luni închisoare, cu suspendare, pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă. Acestuia i-a fost interzis și dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, respectiv dreptul de a exercita profesia de expert, pe o perioadă de 2 ani, de la rămânerea definitivă a sentinţei. Inculpatul a fost obligat să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Curtea de Argeş sau în cadrul Primăriei Piteşti.
Cum rămâne cu terenurile?
În 2022, Curtea de Apel Pitești a trimis cauza spre rejudecare. Și de atunci au curs, tot aici, nenumărate termene de judecată. În sfârșit, s-a depus la dosarul cauzei o nouă expertiză, iar acum se așteaptă răspunsul la cele câteva întrebări ridicate în urma acesteia.
Aurel Bălășoiu, primar: ”Așa este. Sperăm să se termine cât mai curând acest coșmar. Nu văd cum s-ar mai putea merge pe o variantă în care să pierdem aceste terenuri, care sunt ale noastre de drept. S-a creat și o stare de tensiune, pentru că oamenii nu pot să înstrăineze aceste terenuri, nu le pot lăsa moștenire, nu pot face nimic cu ele. Pentru că, încă, se judecă. Dar sper să se termine, o dată pentru totdeauna, această grănițuire care ne-a adus multe supărări!”
