Obiceiurile, tradițiile, datinile, ritualurile, legendele specifice etnozonei Argeș-Muscel sunt materia primă, prețios și cu folos exploatată în volumul lansat joi, 2 martie, la Biblioteca Județeană Argeș. Evenimentul lansării a umplut sala până la refuz. Sorin Mazilescu este respectat, este admirat, știe să facă spectacol, știe să spună o poveste.
Aceasta este explicația faptului că, joi, ceea ce se anunța obișnuit și în norme a fost depășit prin căldură umană, camaraderie, reverență simbolică în fața valorii autorului și a lucrării ”Studii etnologice – publicistică asupra etnozonei Argeș-Muscel” (Editura ”Alean”, 2016). Prezidiul – conferențiarii universitari Ioan Golcea (Universitatea de Muzică
din București), Eugen Sandu (Facultatea de Muzică din Craiova), Adrian Sămărescu (prorectorul Universității din Pitești), poeta Magda Grigore, doctor în filologie – și colaboratorii vechi, tari și grei precum vinul, ai lui Sorin Mazilescu, mereu în public, s-au întrecut în a-i sublinia acestuia profesionalismul și volumului construcția cu trei etaje – cercetările etnologice, cercetările etnografice și meșterii populari reprezentativi.
Conștient de faptul că satul românesc de astăzi nu mai este satul în care s-a născut veșnicia și extrem de intuitiv cu privire la felul în care societatea de consum își poartă războaiele, Sorin Mazilescu reevaluează și nuanțează practici precum cea a descântecului și alte ritualuri magice, ceremonialul nunții și ceremonialul morții, în arealul cercetat, olăritul, dogăritul, arta lemnului, muzica lăutărească, fenomenul familiei transnaționale.
Meșterii populari, cărora le acordă un spațiu generos în cea de-a treia secțiune a volumului, sunt nume consacrate: ”Omul-Pasăre” al românilor – Dan Gherasimescu – stăpânii blânzi și buni ai lemnului – Ion Arsene și Ion Rodoș – familia Mateescu cea optimist-lucrătoare, Elena și Gheorghe, din Curtea de Argeș, zâna cu puteri absolute asupra păpușilor – Elena Nencov din Brăduleț – și țiterașul Văii Vâlsanului – Constantin Vasile.
Denisa Popescu
