Exponent al artei de la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea, pictorul Costin Petrescu este autorul unor lucrări de artă de o mare frumusețe, ce au fost incluse în patrimoniul cultural național: Marea Frescă a Neamului de la Ateneul Român, picturi murale de mari dimensiuni realizate în multe biserici din țară, picturi murale impresionante reprezentând pe Regele Ferdinand și Regina Maria în Catedrala Încoronării de la Alba Iulia.
Născut în Pitești, pe 10 mai 1872, într-o familie în care care pictura bisericească ocupa un loc important, tatăl și bunicul acestuia fiind pictori de fresce bisericești, micul Costin a fost înconjurat, din primii ani de viață, de universul vieții de pictor: mirosul de vopsea în ulei, de la tablourile în lucru, caietul de schițe, șevalete, pensule, acrilice sau tablouri, ce-și așteptau proprietarii.
Talentul nativ, dar și atmosfera din casa părintească l-au determinat pe tânărul Costin să se înscrie în 1893 la Școala de Belle Arte din București, iar în 1898, la Școala de Arhitectură. În 1903 primește, datorită meritelor sale, o bursă de studiu în străinătate. Pleacă la Paris, unde se specializează în pictura marilor maeștri de la Luvru, în atelierul pictorului Jean-Paul Laurens. Colaborează intens, în tot acest timp, cu diverse publicații, între care amintim revista „Ilustrațiunea română“.
Reîntors în țară, în 1912, devine profesor la catedra de Artă Decorativă a Școlii de Belle Arte din București, unde va preda, formând multe generații de pictori, desenatori și graficieni, până în 1937, când se va pensiona. În 1915, este numit custode la Pinacoteca de la Iași, iar în 1928, datorită notorietății sale, ajunge președinte al Sindicatului Artelor Frumoase.
De-a lungul timpului, Costin Petrescu va fi trimis în diverse misiuni în străinătate (la New York, în 1916, unde pictează o serie de portrete; o altă misiune, tot la la New York, în 1920, când a realizat machetele pentru primele bilete de bancă ale României Reîntregite), va fi cooptat de Regina Maria pentru a se ocupa de ceremonia de încoronare de la Alba-Iulia (realizând după instrucțiunile reginei, desenul coroanei pe care aceasta a purtat-o, al sceptrului Regelui Ferdinand, al mantiilor regale și stabilind, în cele mai mici detalii, programul și succesiunea alaiului ceremoniei). Toate acestea îi sporesc renumele și este invitat în Franța, în 1925, pentru a ține o serie de conferințe despre pictura murală la Academia de Arte Frumoase din Lyon.
Ca o chintesență a acestor prelegeri, Costin Petrescu va publica, în 1931, la Paris, la Editura Lefranc, „L’art de la fresque“ („Arta frescei“). Scrisă la rugămintea prietenului său, Paul Leo, membru al Institutului Franței, care a și prefațat-o, lucrarea reprezintă, în viziunea ilustrului prefațator „o condensare a tot ce s-a scris până acum despre această artă decorativă, care a făcut farmecul decorației catedralelor medievale, un tratat practic al picturii pe zid sau pe piatră“.
Un proiect grandios. Marea frescă a Ateneului Român din București
Pe 11 septembrie 1933, în urma câștigării unui concurs de proiecte, Costin Petrescu începea lucrul pentru realizarea frescei interioare din Sala Mare a Ateneului Român. Decis în urma unei consultări cu istoricul Nicolae Iorga, „Marea Frescă a Neamului“ a reunit întreaga istorie a poporului român, cuprinsă în 25 de scene, care ne dezvăluie, în ordine cronologică, figuri proeminente, în contextul unor momente istorice de excepție: „Împăratul Traian intră în Dacia“; „Legionarii romani colonizează Dacia“; „Formarea poporului daco-roman“; „Straja romană“; „Invazia barbarilor“; „Începuturile poporului român“; „Statornicirea“; „Descălecarea“; „Statul militar“; „Statul administrativ – împărțirea dregătoriilor“; „Cruciada românească”; „Ștefan cel Marte primind pe solii Papei Sixt al IV-lea“; „Epoca de pace și credință“; „Mihai Viteazul intrând triumfal în cetatea Alba Iulia“; „Începuturile culturii românești“; „Horea, Cloșca și Crișan“; „1821 – Revolta lui Tudor Vladimirescu“; „Anul 1848 în Transilvania“;„Anul 1848 în Principate“; „Alexandru Ioan Cuza“; „Anul 1859 – Unirea Principatelor“; „Carol I – Războiul de Independență“; „Războiul întregirii naționale (1916-1918)“; „Ferdinand I Întregitorul“; „Epoca de consolidare“.
Truda și efortul artistic al pictorului a fost impresionant: pictura realizată în stil „al fresco“ acoperea o suprafață considerabilă de 225 metri pătrați. Confesiunea pictorului este semnificativă pentru ilustrarea modalității în care a conceput și a realizat proiectul „Marii fresce a Neamului“:
„Un sigur gând m-a chinuit tot timpul. Era mai mult decât o ambiție, era ținta supremă a vieții mele. De treizeci de ani, port în mine planul acestei lucrări, pe care am schițat-o și am studiat-o aproape fără întrerupere. Se punea, însă, o problemă dificilă. Pe un spațiu lung de 75 de metri și lat de 3 metri trebuia să concentrez istoria zbuciumată a țării mele. Cum aș fi putut să o fac, dacă aș fi reprezentat mersul ascensiv al fiecărei epoci?… Nu mi-ar fi ajuns pentru asta nici Calea Victoriei întreagă.
Am hotărât, deci, să aleg culmile acestei istorii și să dau frescei aspectul unei curgeri neîntrerupte care, pornind de la împăratul Traian, să simbolizeze, ca un poem, povestea glorioasă a neamului meu.
Dificultatea era imensă, căci e mult mai simplu să povestești, deci să participi dinamic la ritmul unei istorii, decât să o prezinți plastic, adică să surprinzi momente și să le simbolizezi în culoare. Aici e toată măreția și toată drama picturii, care trebuie să transforme dinamismul vieții în momente statice.“ (În „Argeșul artistic. Evocări biografice“, autor Grigore Constantinescu, Pitești, Editura Alean, p. 218)
Realizată de-a lungul a cinci ani (1933-1937), „Marea Frescă a Neamului“ era, la momentul finalizării (22 aprilie 1937), cea mai mare operă de artă plastică din țara noastră.
Ulterior, pe 26 mai 1938, într-un cadru festiv deosebit, cu participarea personalităților vieții politice și culturale, a avut loc la Ateneul Român, ceremonia de inaugurare a frescei. Cu această ocazie, Costin Petrescu a editat un album pliant al Marii Fresce, cele 25 de scene fiind descrise de autor, pentru înțelegerea deplină a lor.
„Marea frescă a Ateneului Român din București, inaugurată în 1938“ un album ce se regăsește în Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu“ Argeș
Albumul al cărui titlu complet este „Marea frescă a Ateneului Român din București, inaugurată în 1938, «care» s’a început la 11 septembrie 1933 și s’a sfârșit la 22 april 1937“ și al cărui autor este Costin Petrescu a fost publicat în București, la Atelierele Marvan S.A.R., în anul 1937.
Volumul pe care îl deține Secția Colecții Speciale a Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu“ Argeș are o valoare bibliofilă deosebită, deoarece prezintă, pe pagina de gardă, autograful autorului pentru renumita animatoare culturală, Tatiana Bobancu:
„Distinsei Doamne, Tatiana Bobancu, Presidenta Ateneului „Gion“ din Pitești, care și-a adus aminte îndată și într’un chip extrem de amabil cu ocazia serbării inaugurale a Marii Fresce, că autorul acestei lucrări este piteștean ca și dînsa.
București, 9 Iunie «1»938.Costin Petrescu.“
***
Ca o recunoaștere a valorii operei marelui pictor piteștean, la festivitatea din 20 noiembrie 1938, ocazionată de aniversarea a 50 de ani de viață ai lui Costin Petrescu, institutoarea Tatiana Bobancu, președinta „Ateneului Ionescu – Gion“, îi aducea un elogiu „Celui mai distins fiu al Piteștilor – maestrul Costin Petrescu, care a realizat marea frescă a Ateneului Român din București, operă în care maestrul și-a pus toată taina meșteșugului învățat de la zugravii piteșteni, toată poezia unui vis de tinerețe, ce s-a dezvoltat în sufletul său, tinzând să se realizeze la vârsta maturității.“
Gabriela Tomescu
Colecții Speciale – Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu“ Argeș
