Sotia regretatului Sorin Zavulovici – regizor şi director al teatrului Alexandru Davila – are o carieră la fel de frumoasă precum cea a soţului, despre care însă se ştie mai puţin. Elena Zavulovici este o maestră a culorii, iar în cei peste 40 de ani de carieră, prin mâinile sale au trecut sute de copii cărora le-a insuflat dragostea pentru frumos. Acum îi învață pictura pe puștii de la cercul Sensibilitate și culoare al Centrului Cultural Pitești.
Pasiunea pentru artă a moştenit-o de la mama sa care a urmat cursurile cursurile Școlii de Arte la Câmpulung şi care a încurajat-o să-şi exprime
sensibilitatea artistică încă din copilărie. “Am început prin a desena flori, copaci, fructe, animăluțe, portrete timide, cam orice putea fi redat în viziunea unui copil. Mai târziu, în liceu, am continuat să fac acelaşi lucru, dar la alt nivel, iar profesoara de desen m-a remarcat, însă și mai mult m-a apreciat profesoara de geografie, încântată de felul în care reușeam să realizez hărțile geografice.”
Deşi tatăl viitoarei artiste îşi dorea pentru fiica lui o carieră în drept sau medicită, afirmarea celei care avea să devină un dascăl desăvârşit în ale culorii a mers pe traiectoria pasiunii. „Tata nu prea știa, pe-atunci, ce-i Belle Arte, dar mi-a înţeles chemarea când i-am vorbit despre visurile mele”, povestește artista care, după absolvirea liceului, a dat admitere la Universitatea București. “Am ales să studiez limba cehă, deși visul meu era să merg la arte unde concurența era acerbă: 20 de candidați pe un loc. Teama însă, a fost cea care m-a făcut precaută. Un pic mai târziu, când am mai prins curaj, m-am retras de la facultatea pe care o urmam ca să-mi urmez destinul, iar visul mi s-a împlinit.” povestește Elena Zavulovici care, ulterior, a debutat ca profesor de desen la Câmpulung.
Sute de copii au trecut prin mânile sale de dascăl
În 1970 s-a căsătorit cu actorul și regizorul Sorin Zavulovici care mai târziu avea să devină directorul Teatrului Alexandru Davilla. A predat artele plastice la Botoșani, iar din 1972 a venit în Piteşti unde și-a luat toate gradele didactice. A predat desenul la mai multe școli, iar prin mâinile sale de dascăl au trecut sute de copii.
“Cea mai frumoasă bucurie şi satisfacţie a mea este că o mare parte dintre elevii mei m-au urmat în carieră. Mulţi au devenit profesori de desen sau artiști plastici, iar copiii sau nepoții lor au venit, la rândul lor, să studieze cu mine.“, mărturiseşte Elena Zavulovici care le-a insuflat puştilor interesaţi de culoare dragostea pentru artă, oferindu-le totodată adevărate lecții de viață.
“Le-am îndrumat paşii în tot ce m-am priceput mai bine, de la perceperea operei de artă, până la comportamentul stradal, pentru că mi se pare un lucru important să ai o bună conduită în viaţă”, mai spune fosta profesoară care și-a încurajat elevii talentați să participe la expoziții de pictură și desen.
Operele elevilor săi apar pe timbrele fiscale nipone
De câţiva ani buni, Elena Zavulovici s-a pensionat dar asta n-a împiedicat-o să-și continue activitatea artistică şi pedagogică. Maestra are, anual, două expoziții personale şi continuă să predea cursuri de educație artistică. Sunt 13 ani de când coordonează cercul Sensibilitate și culoare al Centrului Cultural Pitești, locul unde sute de copii din Pitești și localitățile limitrofe vin să descopere arta desenului și picturii.
“Îi apreciez pe părinții care în loc să-i lase copiii în fața blocului, la televizor sau la calculator, îi îndrumă către activități care–i fac atenți şi receptivi la frumos. Aici au șansa să participe la expoziții interne și internaționale.”, spune Elena Zavulovici.
Creaţiile artistice ale micuţilor pe care Elena Zavulovici îi coordonează au ajuns dincolo de hotarele ţării şi ale continentului. Ca un element inedit merită amintit faptul că multe dintre operele micuților de la cercul Sensibilitate și culoare, evaluate în Japonia alături de lucrări ale altor sute de mii de copii din întreaga lume, se regăsesc pe timbrele fiscale emise de niponi.
Cristina Stancu
