Spiridon Voinescu
Este trist, este jignitor, este adevărat. Vicele Ionică o are atât de mică, încât nici nu a putut să o expună, precum alții din partid, pe Facebook. Nici rar, nici puțin, ci deloc! Nu s-ar fi văzut nimic, atât de mică este. Probabil nici de Facebook nu știe, că de, a ajuns viceprimar fără să îl întrebe nimeni dacă știe carte măcar, darămite ”jmecherii” d`-astea, cum e Facebook-ul… lui Tecău, spre exemplu. Și, deși mi-e silă să recunosc, ei bine, mărturisesc că am văzut-o și eu. Fără să vreau, jur! Este penibil de mică, deși nu m-aș fi așteptat la una ca asta de la un viceprimar de municipiu, de reședință de județ,
funcție deținută încă din anul 2000, când Piteștiul încă avea autobuze proprii și avea copaci mulți, mai mulți decât panourile publicitare din centru. Nu știu cum dracu` se face, însă un oraș precum Piteștiul chiar merită o persoană cu dimensiuni și caracteristici mai mari. Păcat de miile de intelectuali, păcat de Universitatea din oraș care produce materie cenușie, păcat de medicii Spitalului Județean, păcat de inginerii de la Dacia. Păcat pentru că, deși o are atât de mică, vicele Ionică o expune, aproape cu nerușinare, urbei. M-am dus, imediat, cu gândul la vilele familiei Ionică. Mari. La bona filipinează, plătită mult. La panourile publicitare din oraș, unde rulează muuulte reclame ale instituțiilor din subordine, într-o lejeră ilegalitate. La contractul umflat de mare cu CNCD-Girexim, unde vicele a susținut, într-un interviu, că el nu a fost consilier local, în momentul licitației și semnării asocierii, a fost ”numai”… viceprimar. Toate sunt mari, tot ce ține de vicele Ionică este umflat. Numai cinstea, al dracu` concept, depășit și lăsat mult în urmă, rămâne mică, rămâne meschin de pitită sub costumul și cravata de firmă. Și pentru cinstea asta, pentru buna creștere, pentru bunul simț, pentru sinceritate și onestitate nici inginerii de la Dacia nu au inventat o extensie metalică, nici profesorii de la Universitate vreo proiecție virtuală, nici doctorii de la județean nu au inventat o viagra care să o umfle, măcar să se vadă o urmă de ea.
De unde dracu` o fi auzit vice-primarul Ionică despre faptul că noi, cei de la Atitudine în Argeș, avem probleme cu DNA-ul? Grijuliu, Ionică și-a luat cinstea mică și a început să întrebe dacă avem probleme cu justiția și, culmea! – dacă ne poate fi de folos cu ceva. Exact ca în culmea aceea a nesimțirii, în care unul face vânt babei pe scări ca să o întrebe, apoi, unde se grăbește. Nu, nu avem probleme deloc cu DNA-ul, tovarășe, însă știm că de un asemenea dosar au cunoștință numai reclamantul și reclamatul. Și cum, ca să fii reclamat, trebuie să ai anumite dimensiuni, ei bine, noi am aflat, tovarășe vice Ionică, că calitatea ta… ups, aproape am spus tot.
