Finanțarea marilor proiecte de infrastructură rutieră intră într-o nouă eră odată cu finalizarea fondurilor din PNRR, iar Parteneriatele Public-Privat (PPP) reprezintă soluția inevitabilă pentru continuarea lucrărilor. Potrivit declarațiilor făcute de Guido Retter, CEO-ul constructorului sibian RETTER Group, cel puțin 70% din banii necesari marilor proiecte rutiere din următorii 10 ani va trebui să provină din mediul privat.
Schimbarea de paradigmă în infrastructura românească
Dezbaterea privind viitorul rețelei de autostrăzi vine într-un moment critic, în care statul român a încheiat proiectele finanțate prin PNRR, punând la îndoială proveniența fondurilor pentru viitoarele tronsoane. Conceptul de parteneriat public-privat, alături de cel al concesiunilor, își are originea în Franța și s-a născut din două necesități pragmatice:
1. Nevoia financiară: Statul nu mai are capacitatea de a acoperi exclusiv din bani publici cerințele tot mai ridicate ale populației.
2. Transferul de know-how: Companiile private dețin o expertiză tehnică superioară. În plus, o firmă care proiectează și construiește un drum pe care îl va exploata ulterior timp de câteva decenii are tot interesul economic să livreze lucrări de o calitate impecabilă încă de la început.
Așa cum a punctat CEO-ul RETTER Group, potrivit Puterea.ro, investiția privată nu se rezumă doar la simplul acces pe teren acordat de stat, ci presupune un angajament complex pe termen lung, riscuri asumate și standarde ridicate de execuție.
Lecțiile eșecurilor din trecut: Esplanada și Comarnic-Brașov
România are o istorie complicată în ceea ce privește modelele PPP, marcată de încercări ratate notorii, cum ar fi proiectul urban Esplanada din centrul Capitalei (evaluat la peste un miliard de euro) sau licitațiile succesive pentru autostrada Comarnic-Brașov din perioada 2009–2010. Din nou, un eșec cu răsunet!
Cauza principală a acestor insuccese o constituie lipsa de pregătire adecvată de ambele părți ale mesei de negociere. Guido Retter transmite că tranziția către un PPP reușit necesită o schimbare profundă de mentalitate:
„Marea tematică de bază este pregătirea ambelor părți, atât a statului, cât și a privatului. Din momentul în care intri într-un astfel de proiect, nu mai sunt două părți distincte, ci un singur proiect în care toți suntem colegi și lucrăm în beneficiul acestuia, fiecare asumându-și doar riscurile pe care le poate gestiona”, a declarat Guido Retter, potrivit Puterea.ro.
Tendințe globale: 70% din bani vor veni de la investitori privați
În cadrul unor reuniuni internaționale recente de la Montreal și Paris, ale căror concluzii au fost prezentate de Guido Retter la Sibiu, reprezentanții guvernelor au convenit că statul nu mai poate suporta integral cheltuielile din bugetul public. Astfel, în următorul deceniu, investițiile private vor acoperi cel puțin 70% din finanțarea marilor proiecte rutiere.
Pentru ca România să poată atrage acești capitaliști privați, statul trebuie să își asume clar partea sa din ecuație — garantând plățile de disponibilitate (sumele achitate periodic constructorului pe durata funcționării drumului) și gestionând modul în care aceste obligații sunt reflectate în deficitul bugetar. Întrucât majoritatea fondurilor provin de la băncile finanțatoare, piața va dicta direcția capitalului doar acolo unde proiectele dovedesc un sens economic clar.
Portofoliul RETTER Group: Șantiere majore în A7, A0 și conexiunea cu Argeșul
Constructorul sibian RETTER Group și-a consolidat poziția pe piața din România prin implicarea directă în unele dintre cele mai importante șantiere rutiere din țară:
• Autostrada A7 (Ploiești – Buzău): În asociere cu grupul italian Pizzarotti, RETTER a realizat Lotul 1 (Dumbrava – Mizil, 21 km). Proiectul include 15 poduri și pasaje, 2 noduri rutiere și un centru de întreținere, tronsonul fiind deschis circulației la finalul anului 2024 și recepționat în mai 2025.
• Autostrada A0 Nord (Centura Bucureștiului): Tot alături de Pizzarotti, compania lucrează pe Lotul 1 al A0 Nord (între DJ601 și DN1), pe o lungime de 17,5 km, într-un contract ce depășește 815 milioane de lei fără TVA.
Legătura strategică cu județul Argeș
Sectorul de infrastructură din zona Argeș reprezintă un pilon esențial pentru conexiunile rutiere ale României. În timp ce regiunea beneficiază de dezvoltarea Autostrăzii A1 București – Pitești (pionierul autostrăzilor din România) și de lucrările la tronsoanele complexe ale Autostrăzii A1 Pitești – Sibiu, nodul A0 Nord unde operează RETTER Group asigură legătura directă și fluidizarea traficului dinspre A1 (Argeș) către rețeaua rutieră din nordul Capitalei și spre A7.
