Ne aflăm în Săptămâna Patimilor, prilej de post și rugăciune pentru creștini, chemare spre urcuș duhovnicesc până în ziua Învierii. Întâmpinăm Paștele cu bucurie, cu mese pline, cu toți cei dragi aproape. Istoria recentă ne arată că în urmă cu doar câteva decenii, la Pitești, s-au petrecut fapte greu de povestit chiar în această perioadă de mare însemnătate creștină. Foștii deținuți politici încarcerați la Închisoarea Pitești relatează fapte îngrozitoare, umilințe de nedescris care s-au petrecut în Săptămâna Patimilor și în zilele de Paști ale anului 1951.
”Se apropiau Paştile unui nou an sub cerul demascărilor de la Piteşti. De data asta ştiam că se apropie marea sărbătoare, întrucât torţionarii ne anunţaseră. Primiseră -probabil- şi ei ordine de la oculta care manevra din umbră aceste nenorociri şi trebuia ca răul să-l facă şi mai rău şi mai infam.
Observam cum cei din partea adversă începură să organizeze scene -scene din ce în ce mai blasfemiatoare- la adresa Mântuitorului şi a Sfintei Fecioare. Se proferau cuvinte din cele mai scârboase posibile, scene care profanau tot ce este sfânt în chipul cel mai dezgustător, iar noi cei de la izolare trebuia să ne închinăm în faţa lor şi să repetăm expresii de domeniul absurdului. Dacă Paştile lui 1950 au fost sub semnul chinurilor fizice, celor din 1951 li s-a adăugat degradarea morală dusă până dincolo de limita inimaginabilului. Nu mai rămăsese nimic din ce să nu fie pângărit. De partea opoziţiei nu mai rămăsesem decât câţiva”, notează Aurel Vişovan, fost deținut politic la Pitești, în cartea ”Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?”.
”Era Duminica Floriilor, înainte de Săptămâna Patimilor. În acea după-amiază, Zaharia (n.red. – unul dintre gardieni) s-a întors de la camera 4 spital şi a făcut o nouă redistribuire pe prici. Deodată, mi-a trecut prin minte că se pregătea ceva straniu, ceva de nedescris, în legătură cu Săptămâna Patimilor si cu Paştile. Primul pe prici, a fost asezat, după noua ordine, a fost Maglavit, urmat de Nedelcu, de Bordeianu Dumitru, autorul acestor jalnice amintiri, Popescu Paul, Zelică Berza, Grigoras, Hutuleac, Sântimbreanu, Reus, Gheorghiu şi Andrisan., scrie Dumitru Bordeianu, în ”Mărturisiri din mlaştina disperării”.
