Constantin Tămagă, senator şi fost director al Direcţiei Agricole Argeş, îi linişteşte, din poziţia de specialist în agricultură, pe cei îngrijoraţi de producţia agricolă de anul acesta şi spune că, potrivit prognozelor, recoltele vor fi, cel mai probabil, peste cele din 2012, când a fost un an record pentru agricultură. ”Singura problemă ar putea apărea dacă vor fi condiţii extraordinar de grele la recoltare”, spune senatorul de Argeş. Singurul sector
îngrijorător este, din puncul de vedere al parlamentarului de Argeș, cel pomicol, pentru că, deocamdată, programul de reconversie a plantaţiilor n-a prea prins la fermieri.
Singurul sector îngrijorător este, din puncul de vedere al parlamentarului de Argeş, cel pomicol, pentru că, deocamdată, programul de reconversie a plantaţiilor n-a prea prins la fermieri.
Interes dezamăgitor
Programul de reconversie a plantaţiilor pomicole este un proiect care pe viitor ne-ar putea asigura, din provenienţă autohtonă, necesarul de fructe. Cu o condiţie: să funcţioneze ca la carte! În Argeş, cel mai mare bazin pomicol al ţării, unde plantaţiile sunt mult îmbătrânite (şi unde vorbim aproape doar despre două specii, prun şi măr), dacă fermierii s-ar dovedi receptivi, până în 2010 ar putea fi create 4000 de noi hectare de livezi. Deocamdată, în primul an de implementare a programului, interesul pomicultorilor a fost sub aşteptări, nu doar în Argeş, ci în toată ţara, ceea ce n-a ajutat deloc acest sector.
“O situaţie complicată în agricultură este cea din pomicultură. Este singurul sector care, după ce a căzut, nu şi-a mai revenit, aşa cum s-a întâmplat în cazul cerealelor, cărnii sau oaie sau cărnii de pasăre. La pomicultură e o situaţie deosebită, dar să sperăm că programul privind reconversia plantaţiilor pomicole să creeze suficient interes pentru fermieri, astfel încât acest sector să se revigoreze. Deocamdată, interesul fermierilor pentru reconversia plantaţiilor este foarte mic, inclusiv în Argeş, însă programul se află abia la început Să sperăm că pe parcurs se va crea o situaţie favorabilă”, spune senatorul de Argeş, Constantin Tămagă.
Amintim că autorităţile judeţene au demarat, la sfârşitul anului trecut, o serie de acţiuni menite să pregătească Argeşul pentru reconversia şi înlocuirea vechilor plantaţii pomicole. Din analiza făcută cu sprijinul Institutului Pomicol Mărăcineni, a rezultat că la nivelul judeţului Argeş există aproximativ 20.000 de hectare de livadă, predominând speciile de prun şi măr (peste 90%), judeţul nostru fiind deficitar însă la specii precum: păr, cireş, cais, piersic sau nuc. Din cele 20.000 ha, aproximativ 60% sunt plantaţii în declin, având peste 25 de ani vechime şi doar 10 % dintre plantaţii sunt din categoria celor tinere (cu vârstă de până în 10 ani).
“Vorbim de plantaţii îmbătrânite, de mărăcini, nu de livezi”
Senatorul Constantin Tămagă arată însă că, în fapt, situaţia este şi mai dramatică. “Argeşul are 11% din suprafaţa pomicolă a ţării, având cea mai importantă suprafaţă alocată acestui sector, 56 de mii de hectare, însă vorbim de plantaţii îmbătrânite, de mărăcini, nu de livezi. Pe lângă ceea ce există la Institutul Pomicol de la Mărăcineni, în Argeş mai există doar 300-400 de hectare de plantaţii pomicole care produc. La nivel de judeţ, abia dacă putem vorbi de 1000 de hectare care pot fi numite cu adevărat de plantaţii pomicole”, explică senatorul Tămagă.
Cristina Stancu
