Am vorbit despre reforma administrativă, despre comasarea localităților mici și regionalizare cu deputatul Alina Gorghiu, președintele PNL Argeș. Primarii sunt în linia întâi când vine vorba de dezvoltarea localităților și sunt primii care simt provocările și dificultățile în această perioadă sensibilă. Progresele se văd, dar mai ales locuitorii din mediul rural au nevoie de mai multe facilități în comunele lor.
# Argeșul are mai mulți primari liberali decât a avut în mandatul 2020–2024. Care sunt azi cele mai mari probleme pe care le au argeșenii în mediul rural?
– Primarii liberali vin cu multe proiecte bune pentru comunele lor. Și este foarte bine că echipa liberală s-a mărit, așa cum spuneți. În general, realitatea este că primarii sunt cei care livrează cele mai multe rezultate pentru cetățeni, mai ales în rural rolul primarului este crucial. S-au zbătut, au adus în localități proiecte de asfaltare, apă, gaze, investiții pentru școli sau grădinițe.
Dar este adevărat că problemele din mediul rural sunt obiective, complexe și nu țin doar de o anumită culoare politică. Vorbim despre depopulare și îmbătrânirea comunităților, despre faptul că sunt tot mai puțini copii, iar unele școli ajung să fie desființate sau comasate. Mulți primari liberali au reușit să atragă fonduri europene importante în localități, însă marea provocare rămâne cofinanțarea proiectelor, pentru că bugetele comunelor sunt mici. În același timp, fondurile venite atât de la Consiliul Județean, cât și de la Guvern sunt din ce în ce mai limitate, iar oamenii din comunități își doresc servicii publice mai bune, infrastructură modernizată și condiții de trai comparabile cu mediul urban. O altă problemă reală este lipsa personalului bine pregătit în primăriile comunale: salariile mici fac dificilă atragerea specialiștilor. În aceste condiții, primarul devine omul care rezolvă de toate, chiar și lucruri care nu țin strict de fișa postului, iar tocmai de aceea el simte primul pulsul comunității și nevoile reale ale oamenilor.
# Reforma administrației locale va afecta și Argeșul. Credeți că, după 2026, zonele rurale vor fi defavorizate comparativ cu zonele urbane?
– Este esențial ca Argeșul să aibă o direcție unitară de dezvoltare. Cum au alte județe de 10 sau 20 de ani și unde se văd rezultate. În Argeș, asta a lipsit. Este responsabilitatea administrației județene pentru că are vedere de ansamblu. De exemplu: rețeaua de drumuri județene, transportul în comun între localități, parcuri industriale în diferite zone din Argeș, o strategie pentru a avea turism în nordul județului. Fără drumuri care să unească județul, fără locuri de muncă în afara orașelor, este un risc ca Argeșul să nu se dezvolte unitar. Dacă lipsește direcția de dezvoltare, pot fi chiar și orașe defavorizate. Reforma administrației locale este necesară și nu mai poate fi amânată. De aceea, trebuie să avem curajul să luăm măsuri pentru a eficientiza administrația și pentru a asigura servicii mai bune pentru oameni. Totul depinde însă de modul în care va fi gândită reforma: dacă ea se va rezuma doar la tăieri bugetare, există riscul ca mediul rural să fie dezavantajat. Dar, așa cum spuneam mai devreme, dacă va însemna servicii publice mai eficiente, digitalizare și acces echitabil la finanțări, atunci poate deveni o șansă reală pentru sate. Eu cred că statul are obligația să reducă diferențele dintre urban și rural, nu să le adâncească. Argeșul trebuie să se dezvolte unitar!
# Mai mulți primari argeșeni din diferite partide ne-au spus că numărul consilierilor locali este mai mare decât ar trebui. Ce părere aveți?
– Cred că discuția trebuie purtată responsabil. Nu doar numărul este problema, ci și calitatea actului administrativ. Avem nevoie de consilieri locali implicați, care înțeleg legislația și interesele comunității. O eventuală reducere a numărului ar trebui corelată cu criterii mai clare de responsabilitate și transparență, astfel încât consiliile locale să devină mai eficiente, nu doar mai mici. De asemenea, dacă numărul de consilieri va fi redus, există riscul ca în Consiliul local să fie reprezentat un singur partid, cel mult două.
# Credeți că o reformă administrativă eficientă ar trebui să cuprindă și comasarea localităților cu puțini locuitori sau chiar regionalizarea?
– Este în avantajul cetățenilor să locuiască în comune care nu au nici pe departe resurse pentru dezvoltare, pentru investiții? Pentru a asigura cofinanțarea pentru diferite proiecte de asfaltare sau apă? Vor putea avea acolo medici de familie, farmacii, școli și grădinițe? În toată România s-a făcut această observație, că este din ce în ce mai dificil să menținem comune foarte mici, care să se poată autofinanța și să ofere servicii publice de calitate. Este o discuție inevitabilă, dar trebuie purtată fără grabă și fără decizii impuse de sus. Sunt comune cu foarte puțini locuitori care se confruntă cu dificultăți financiare reale, iar asocierea sau comasarea voluntară poate fi o soluție. Regionalizarea trebuie analizată atent, pentru că identitatea comunităților locale și accesul oamenilor la decizie nu trebuie slăbite.
# Consiliul Județean Argeș împarte bani primăriilor pe criterii politice?
– Nu aș spune că există cea mai funcțională relație între Consiliul Județean Argeș și primarii liberali. Din păcate, au existat situații în ultimii ani în care alocarea unor resurse a părut influențată de criterii politice, motiv pentru care am și contestat anumite hotărâri ale Consiliului Județean. Eu cred că alocarea fondurilor publice trebuie să fie transparentă și bazată exclusiv pe nevoi reale și pe proiecte concrete, nu pe apartenență politică. Locuitorii nu au nicio vină că primarul lor nu este din același partid cu președintele Consiliului Județean, iar argeșenii trebuie să aibă garanția că banii publici sunt distribuiți echitabil, în interesul tuturor comunităților. Dar, să știți, că responsabilitatea Consiliului Județean pentru dezvoltarea județului este mult mai mare, nu se limitează la relația cu primăriile. Argeșenii au tot dreptul să se aștepte la realizări mai mari.
# Cum credeți că va arăta Argeșul în ianuarie 2027?
– În ianuarie 2027 se vor vedea rezultatele proiectelor la care s-a muncit în 2025 și 2026. Scuzele nu vor ajuta pe nimeni. Va depinde foarte mult de cât de matură și responsabilă va fi politica națională și județeană în perioada următoare. Am intrat în 2026, de exemplu, cu problema apei potabile în zona Curtea de Argeș încă nerezolvată, iar oamenii văd că, de multe ori, nimeni nu pare să își asume responsabilitatea. Asta a afectat viața oamenilor, dar și economia județului. A făcut cineva socoteala cât a suferit turismul argeșean din cauza acestei situații? Dar, dacă vor exista în continuare fonduri la nivel național și o colaborare reală între instituții, putem vedea un Argeș mai conectat, cu infrastructură modernizată — domeniu în care s-a investit mult în acești ani. Dacă vom reuși să păstrăm tinerii acasă prin investiții și locuri de muncă și să modernizăm administrația, județul poate deveni un model regional de dezvoltare echilibrată. Viitorul depinde însă de colaborare, nu de conflict politic.
