La 5 august 1922 se naște, în comuna Siliștea Gumești, județul Teleorman, Marin Preda.
În perioada 1930 – 1937 frecventează, cu unele întreruperi și la insistența învățătorului Ionel Teodorescu, școala primară în comuna natală.
În 1937 este primul admis la Școala Normală din Abrud.
În 1938 se transferă la Școala Normală din Cristur Odorhei.
În 1940 se transferă la Școala Normală din București, unde îl va avea ca profesor pe Vladimir Streinu.
În perioada 1941 – 1948, activitatea sa este legată de prietenia cu Geo Dumitrescu, ziarul „Timpul”, stagiul militar, 1943 – 1945, Societatea Scriitorilor Români, Ministerul Informațiilor.
În 16 aprilie 1948 debutează cu schița „Pârlitu”, în ziarul Timpul. Scriitorul mărturisește că intenționează să scrie un roman dedicat vieții oamenilor de la câmpie, netributar viziunii lui Liviu Rebreanu sau celei a lui Mihail Sadoveanu.
În 1949 devine membru al Uniunii Scriitorilor.
În 1952 i se acordă Premiul de Stat pentru volumul ”Desfășurarea”. Este redactor la revista Viața românească.
În 1954 se căsătorește cu poeta Aurora Cornu, de care divorțează în 1959 și se căsătorește cu Ela Vexler, de care se va despărți în 1966.
În 1963, la Conferința Scriitorilor, critică activitatea lui Mihai Beniuc și a conducerii Uniunii, pledând pentru respectarea scriitorului și a misiunii lui.
În 1965 este ales vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor.
În 1968 se căsătorește cu Elena Mitev.
La 24 februarie 1970 i se naște primul fiu, Nicolae. În martie este numit director al Editurii Cartea Românească. Apare romanul ”Moromeții”.
La 6 ianuarie 1971 se naște al doilea fiu, Alexandru. Ia atitudine împotriva „tezelor din iulie”.
În mai 1972 este reales vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor. Pe 5 august este sărbătorit la Uniunea Scriitorilor. Toamna stă un timp la Paris. Este distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru ”Marele singuratic”.
La 16 mai 1980, Marin Preda se stinge din viață, la Mogoșoaia. Este înmormântat în cimitirul Bellu din București.
A consemnat CONSTANTIN MÎNDRUȚĂ
