”Am citit cu atenție articolul publicat de Atitudine în Argeș despre reforma administrativă și situația localităților cu populație redusă. Mi-au atras atenția în special problemele semnalate de primarii din Nucșoara și Dâmbovicioara. Cred că merită să continuăm această dezbatere și cu o perspectivă complementară, pe care COAL Argeș dorește să o dezvolte.” – Liviu Nicolae
Iată reperele:
”Păstrăm comunitățile. Reducem risipa. Repartizăm mai corect resursele. Dezvoltăm economia locală.
I. Punctul de plecare: reforma administrativă trebuie să rezolve problema, nu doar să schimbe harta
Discuțiile privind comasarea voluntară a comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori au readus în atenție o problemă reală: numeroase unități administrativ-teritoriale au venituri insuficiente pentru a-și susține cheltuielile și pentru a finanța investițiile necesare comunităților.
Raportul Curții de Conturi privind comunele și orașele mici, bazat pe datele pentru perioada 2021–2023, arată că, în anul 2023, numai 27% dintre comune au obținut venituri proprii suficiente pentru a acoperi mai mult de 50% din finanțarea analizată. Tot în 2023, doar 31% dintre comune și-au acoperit cheltuielile de personal din categoriile de venituri proprii analizate de auditori. Aceste procente descriu indicatori diferiți și nu trebuie interpretați ca o clasificare juridică a localităților în „faliment”. Raportul recomandă o analiză sistemică și reforme legislative pentru consolidarea autonomiei financiare.
Problema este, așadar, reală. Dar soluția nu trebuie redusă automat la desființarea unor primării.
O comună nu înseamnă numai sediul primăriei și aparatul administrativ. Înseamnă sate, drumuri, rețele de utilități, patrimoniu, terenuri, servicii publice, distanțe de parcurs și responsabilități care nu dispar odată cu reducerea populației.
Exemplele semnalate de primarii din Nucșoara și Dâmbovicioara ilustrează tocmai necesitatea de a analiza situația concretă a fiecărei comunități, nu doar un prag demografic.
Dacă obiectivul este reducerea cheltuielilor și creșterea eficienței, trebuie să evaluăm și cât putem economisi prin reorganizarea serviciilor, achiziții comune, digitalizare și utilizarea în comun a personalului specializat.
II. De ce comasarea comunelor nu este o operațiune simplă
Comasarea unităților administrativ-teritoriale presupune mai mult decât reunirea a două primării într-o singură clădire. O astfel de schimbare necesită clarificarea limitelor administrative, a patrimoniului, a bugetelor, a contractelor, a obligațiilor financiare, a serviciilor publice, a personalului și a modului în care cetățenii își vor exercita reprezentarea și își vor rezolva problemele administrative.
Trebuie analizate inclusiv:
* distanța dintre sate și noul centru administrativ;
* accesul persoanelor în vârstă și al celor fără mijloace de transport;
* situația drumurilor, a utilităților și a proprietăților;
* costurile de tranziție și economiile reale obținute după reorganizare;
* păstrarea unei reprezentări efective a satelor componente;
* riscul ca unele comunități periferice să primească mai puțină atenție în stabilirea investițiilor.
În plus, reorganizarea teritorială nu poate fi tratată ca o simplă decizie contabilă. Modificarea limitelor unităților administrativ-teritoriale trebuie să respecte cadrul constituțional și legal aplicabil, inclusiv procedurile de consultare a cetățenilor acolo unde legea le cere. Comasarea voluntară poate fi o opțiune pentru anumite comunități, dacă avantajele sunt demonstrate și cetățenii o susțin. Dar ea nu trebuie transformată în unicul model de reformă.
III. De ce problema județelor este și mai complexă
Discuția despre comasarea comunelor nu trebuie confundată cu cea despre reorganizarea județelor. Județele sunt unități administrativ-teritoriale prevăzute de Constituție, iar organizarea teritoriului și autoritățile administrației publice locale au un cadru constituțional și legislativ propriu. O eventuală reducere a numărului de județe ar necesita o analiză distinctă și modificări legislative corespunzătoare, nu doar o hotărâre administrativă de asociere.
De aceea, considerăm că trebuie separate trei obiective: eficientizarea aparatului administrativ, organizarea mai bună a serviciilor publice și eventuala modificare a limitelor teritoriale. Aceste obiective nu presupun obligatoriu aceeași soluție.
IV. Soluția COAL Argeș: cooperare teritorială fără desființarea automată a comunelor
COAL Argeș propune analizarea și dezvoltarea unui model de cooperare teritorială prin care localitățile să-și păstreze personalitatea administrativă și identitatea, dar să poată organiza în comun activități și servicii acolo unde acest lucru aduce economii și beneficii reale. Nu pornim de la zero. Codul administrativ permite cooperarea și asocierea unităților administrativ-teritoriale, inclusiv prin asociații de dezvoltare intercomunitară și consorții administrative, în condițiile legii. Propunerea noastră este să folosim mai bine instrumentele existente și să completăm cadrul legislativ acolo unde acesta nu răspunde suficient nevoilor localităților.
1. Amendarea și extinderea mecanismelor prevăzute de Legea nr. 246/2022
Legea nr. 246/2022 privind zonele metropolitane a introdus modificări în mai multe acte normative, inclusiv în Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.
Legea conține deja un mecanism metropolitan de repartizare a impozitului pe venit, cu 70% către bugetul local al unității administrativ-teritoriale în care își desfășoară activitatea angajatorul și 30% către localitatea de domiciliu a angajatului. De asemenea, prevede o cotă de 5% pentru zona metropolitană constituită, destinată investițiilor, conform condițiilor legale. Aceste prevederi sunt programate să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
COAL Argeș propune analizarea posibilității de a adapta acest mecanism, prin amendamente legislative, astfel încât cooperarea să poată fi organizată și în zone funcționale care nu se încadrează în prezent în toate condițiile unei zone metropolitane clasice.
Aceasta nu înseamnă că orice grup de comune poate fi declarat automat zonă metropolitană. Criteriile, procedura de constituire, competențele și finanțarea trebuie definite clar prin lege.
2. Folosirea structurilor teritoriale existente ca punct de plecare
În județul Argeș există șase centre fiscale relevante pentru această analiză: Pitești, Câmpulung, Curtea de Argeș, Mioveni, Costești și Topoloveni.
Arondările publicate de ANAF pot constitui un punct de plecare pentru cartografierea unor zone de cooperare, fără a presupune că acestea trebuie preluate automat ca limite definitive.
Propunem verificarea acestor arondări în raport cu:
* legăturile rutiere și timpii de deplasare;
* fluxurile de navetă și relațiile economice;
* serviciile publice utilizate în comun;
* proiectele de infrastructură și utilitățile;
* capacitatea fiecărei zone de a organiza servicii comune.
Centrele fiscale ar fi, așadar, un reper administrativ existent, nu o autoritate nouă și nici o delimitare impusă fără consultare.
3. Servicii comune și personal specializat utilizat eficient
Fiecare comună nu trebuie să dezvolte separat toate capacitățile tehnice de care are nevoie.
Prin acorduri de cooperare, consorții administrative sau asociații de dezvoltare intercomunitară, acolo unde cadrul legal permite, localitățile ar putea organiza în comun:
* servicii juridice, achiziții publice și suport administrativ;
* urbanism, cadastru și expertiză tehnică;
* digitalizare, securitate informatică și administrarea datelor;
* proiectare, pregătirea documentațiilor și managementul proiectelor;
* salubritate, apă și canalizare, transport și alte servicii publice;
* pregătirea și implementarea proiectelor europene.
Scopul este reducerea duplicării unor costuri, nu eliminarea serviciilor de care cetățenii au nevoie.
Fiecare localitate își păstrează autoritățile alese și responsabilitatea față de cetățeni, în limitele legii. Organizarea în comun a unor servicii nu înseamnă că toate atribuțiile primarului sau ale consiliului local pot fi transferate automat unei structuri de cooperare.
V. Repartizarea veniturilor: localitățile trebuie să beneficieze de dezvoltarea economică
Una dintre componentele centrale ale propunerii COAL Argeș este o formulă de finanțare mai predictibilă și mai echitabilă.
În prezent, relația dintre locul de muncă și localitatea de domiciliu poate crea dezechilibre: activitatea economică se concentrează într-un municipiu sau într-o zonă industrială, în timp ce o parte dintre angajați locuiesc în comunele învecinate, care trebuie să asigure infrastructură și servicii pentru familiile lor.
Propunem analizarea următoarei formule legislative pentru repartizarea sumei avute în vedere:
* 5% pentru bugetul județului;
* 5% pentru structura de cooperare teritorială constituită legal;
* 90% pentru unitățile administrativ-teritoriale, din care:
* 70% din acest rest pentru localitatea în care angajatorul își desfășoară activitatea economică;
* 30% din acest rest pentru localitatea de domiciliu a angajatului.
Prin urmare, în raport cu suma totală, formula ar însemna 5% pentru județ, 5% pentru zona de cooperare, 63% pentru localitatea activității economice și 27% pentru localitatea de domiciliu.
Aceasta este o propunere a COAL Argeș, care necesită simulări bugetare, definirea exactă a bazei de calcul și modificarea cadrului legislativ. Nu trebuie confundată cu formula metropolitană deja prevăzută de legislația în vigoare.
O astfel de formulă ar trebui să includă și garanții pentru evitarea dublei contabilizări, reguli clare pentru angajații cu mai multe locuri de muncă și mecanisme transparente de verificare.
VI. Încurajarea domiciliului stabil și dezvoltarea transportului metropolitan
O comunitate are nevoie de resurse pentru a deveni atractivă pentru familii.
Dacă localitatea poate investi în drumuri, utilități, transport public, locuri de joacă, cultură, educație și servicii, oamenii au motive mai puternice să își stabilească domiciliul acolo unde trăiesc efectiv.
De aceea, cooperarea teritorială trebuie să includă și:
* rute de transport public coordonate între comune și municipii;
* orare corelate cu programul școlilor și al angajatorilor;
* acces mai bun la servicii medicale și administrative;
* proiecte comune de infrastructură și mobilitate;
* investiții care reduc izolarea satelor și încurajează dezvoltarea locală.
Nu propunem constrângerea cetățenilor să-și schimbe domiciliul, ci crearea unor condiții care să facă acest lucru firesc și avantajos pentru comunitate.
VII. Extinderea cooperării pentru utilități și infrastructură
În Argeș există deja experiență de cooperare între localități, inclusiv prin asociații de dezvoltare intercomunitară, precum ADI Servsal.
Aceste mecanisme pot oferi lecții utile despre avantajele și dificultățile organizării unor servicii la scară mai mare.
COAL Argeș propune evaluarea posibilităților de cooperare în domenii precum:
* apă și canalizare;
* salubritate și gestionarea deșeurilor;
* transport public;
* întreținerea infrastructurii;
* servicii tehnice și utilaje;
* proiecte europene și achiziții comune.
Fiecare serviciu trebuie analizat separat, cu indicatori de cost, calitate și acces. Cooperarea nu trebuie să creeze structuri suplimentare costisitoare fără rezultate măsurabile.
VIII. Simplificarea structurilor regionale și eliminarea suprapunerilor
Propunem o analiză a structurilor administrative și de dezvoltare regională pentru a identifica eventualele suprapuneri de atribuții, costurile inutile și posibilitățile de coordonare mai bună.
Această analiză nu presupune desființarea automată a agențiilor de dezvoltare regională. Rolul lor în gestionarea programelor și fondurilor europene trebuie evaluat distinct, astfel încât orice simplificare să păstreze capacitatea tehnică necesară atragerii și utilizării finanțărilor europene.
Principiul nostru este simplu: nu înființăm instituții și sedii noi dacă obiectivele pot fi realizate prin structuri existente, cu atribuții clare și răspundere verificabilă.
IX. Finanțarea pe termen scurt a firmelor mici: o direcție distinctă de analiză
Dezvoltarea comunităților depinde și de supraviețuirea întreprinderilor locale.
O firmă viabilă poate ajunge în dificultate temporară din cauza întârzierilor la încasarea facturilor, deși are comenzi, angajați și perspective comerciale.
COAL Argeș propune studierea unui mecanism legal distinct de finanțare-punte pentru microîntreprinderi și PFA-uri viabile, cu reguli de eligibilitate, evaluare a riscului, garanții, transparență și respectarea legislației privind ajutorul de stat și creditarea.
Infrastructura administrativă și de trezorerie existentă poate fi analizată pentru identificarea unor procese care ar putea fi simplificate. Totuși, Trezoreria Statului nu trebuie prezentată ca o bancă pentru firme: orice mecanism de finanțare ar necesita un temei legal și un operator autorizat sau un parteneriat instituțional adecvat.
Obiectivul este păstrarea activității economice, a locurilor de muncă și a veniturilor publice, nu transferarea necontrolată a riscurilor comerciale către bugetul public.
X. Sprijinirea localităților cu venituri mici
Cooperarea teritorială nu trebuie să creeze o competiție în care localitățile cu activitate economică puternică se dezvoltă, iar cele cu resurse reduse rămân în urmă.
Propunem analizarea unor mecanisme transparente de echilibrare financiară, finanțare a serviciilor esențiale și prioritizare a investițiilor în zonele cu nevoi mai mari.
Criteriile trebuie să țină cont de populație, suprafață, dispersia satelor, infrastructură, capacitate fiscală, nevoi sociale și costurile efective de furnizare a serviciilor.
XI. Un proiect-pilot pentru județul Argeș
Pentru ca propunerea să depășească nivelul unei idei, COAL Argeș propune un studiu de caz în județ, cu participarea primarilor, specialiștilor, mediului de afaceri și reprezentanților comunităților.
Studiul ar trebui să cuprindă:
1. Cartografierea localităților și a relațiilor economice, de transport și de servicii.
2. Analiza bugetelor, a veniturilor, a cheltuielilor și a obligațiilor de întreținere a infrastructurii.
3. Identificarea serviciilor care pot fi organizate în comun.
4. Simularea formulelor de repartizare a veniturilor și a efectelor asupra fiecărei localități.
5. Compararea costurilor și beneficiilor cooperării cu cele ale unei eventuale comasări.
6. Consultarea cetățenilor și publicarea rezultatelor.
7. Elaborarea unui proiect de amendare legislativă, dacă analiza demonstrează că mecanismele actuale sunt insuficiente.
Nu presupunem dinainte că modelul va funcționa identic în toate zonele. Tocmai de aceea propunem un proiect-pilot, cu indicatori și rezultate verificabile.
XII. Concluzie: eficiența nu se măsoară doar în numărul primăriilor desființate
COAL Argeș consideră că reforma administrativă trebuie să pornească de la nevoile cetățenilor și de la rezultatele pe care le putem măsura.
O administrație eficientă înseamnă cheltuieli justificate, servicii accesibile, investiții, venituri locale mai stabile și comunități capabile să se dezvolte.
Comasarea voluntară poate fi analizată acolo unde există argumente solide și susținere locală. Dar trebuie studiată, cu aceeași seriozitate, și posibilitatea cooperării teritoriale, care permite păstrarea comunelor și organizarea în comun a serviciilor.
Propunerea COAL Argeș este să păstrăm comunitățile, să organizăm serviciile mai inteligent, să repartizăm mai echitabil resursele și să stimulăm dezvoltarea economică.
Înainte de a desființa o comună, să verificăm dacă putem elimina cheltuielile inutile prin cooperare.
Înainte de a redesena harta administrativă, să demonstrăm ce economii obținem și ce servicii îmbunătățim.
Înainte de a considera reorganizarea o soluție în sine, să măsurăm rezultatele pentru cetățeni.
Mai întâi păstrăm ceea ce avem și folosim mai bine resursele existente. În paralel, construim mecanismele care ne lipsesc.
Aceasta este o propunere deschisă dezbaterii publice, care poate fi îmbunătățită prin argumente, date și contribuția celor care cunosc direct realitățile comunităților.”
Liviu Nicolae
Președinte COAL Argeș
Clubul Oamenilor de Afaceri Liberali – Filiala Argeș
