# Daniel Lupu, director SDVSA Argeş: “Antraxul este o boală mortală (…). În judeţul nostru, ultimul caz de antrax s-a înregistrat în comuna Ungheni, la specia bovină”. Luna mai aduce cu ea campania de vaccinare împotriva antraxului, iniţiată de Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Imunizarea cabalinelor, bovinelor, caprinelor şi ovinelor este gratuită şi are loc o singură dată pe an, înainte ca animalele să fie scoase la păşunat.
Proprietarii de animale din aceste specii au obligaţia legală de a permite accesul medicilor veterinari în gospodării pentru a vaccina animalele. Vaccinarea, în cadrul acestei campanii, se face la nivel naţional pentru toate cabalinele, bovinele, caprinele şi ovinele, indiferent de sexul animalelor, după împlinirea vârstei de o lună. Costurile vaccinării vor fi suportate de la bugetul de stat, în cadrul Programului strategic de supraveghere şi control.
“Antraxul este o boală mortală (…) În judeţul nostru, ultimul caz de antrax s-a înregistrat în 1992, în comuna Ungheni, la specia bovină. După ce prin analize de laborator s-a stabilit că este vorba de antrax, animalul a fost îngropat, pentru că, la momentul respectiv, animalele nu erau incinerate. Zona a fost declarată antracogenă, iar o perioadă, acolo, vaccinarea împotriva antraxului s-a făcut de două ori pe an, primăvara și toamna, în timp ce în restul judeţului exista o singură astfel de campanile de vaccinare”, a explicat, pentru Atitudine în Argeş, Daniel Lupu, director DSVSA Argeş.
Antraxul, o boală mortală
Antraxul este o boală infecţioasă produsă de Bacillus anthracis, o bacterie răspunzătoare de sporii care răspândesc infecţia. Este o boală mortală în majoritatea cazurilor, de la animalele bolnave neputându-se valorifica nimic dată fiind rezistenţa deosebita a sporilor şi transmisibilitatea lor la om, prin manipularea cadavrelor sau a produselor provenite de la acestea.
Boala este comună animalelor şi omului
La om se pot dezvolta patru tipuri de infecţii cu antrax: antrax cutanat, printr-o leziune a pielii; antrax gastrointestinal, prin ingestia de alimente contaminate; antrax orofaringian (regiunea posterioară a cavităţii bucale), prin ingestie de alimente contaminate şi antrax respirator, prin inhalarea sporilor. Dintre cele patru forme, antraxul respirator duce la deces cel mai frecvent.
Simptome
Incubaţie pentru antrax are o perioadă medie de până la 7 zile, dar poate dura 60 de zile sau mai mult până la apariţia simptomatologiei. Simptomele depind de tipul de transmitere a infecţiei şi se manifestă sub formă de ganglioni limfatici măriţi în apropiere de zona cu leziunea cutanată, febră, migrene (dureri de cap) şi un sentiment de disconfort.
Material realizat de Cristina Stancu
