# A copilărit la Florica, iar opera sa a fost marcată de portretul bunicilor
Poetul Ion Pillat a copilărit la moșiile familiei de la Florica, iar în poemele sale nu a uitat Argeșul, și nici pe bunicul său din partea mamei, pe marele om politic Ion C. Brătianu. ”Pe Argeș în sus”, ”Odaia bunicului”, ”Odihna tatii”, ”Aci sosi pe vremuri” – sunt poeme care amintesc de copilăria la Florica.
Pillat a fost eseist, poet tradiționalist, antologist, editor și publicist, membru corespondent al Academiei Române. S-a născut la București casa din Calea Dorobanților 6. Tatăl său era moșier dintr-o veche familie de boieri de țară din ținutul Fălciului și parlamentar, iar mama sa, Maria Pillat, a fost a doua fiică a lui Ion C. Brătianu. Primii ani ai copilăriei i-a petrecut la Florica, pe moșia bunicului. Aici a învățat în particular întreaga școală primară. Ulterior, a urmat cursurile școlii primare nr. 1 din Pitești, precum și primele trei clase ale cursului gimnazial, făcute la Pitești în particular.
În 1905 a terminat clasa a VIII-a la Liceul Sfântul Sava din București. Mama sa l-a luat cu ea la Paris, împreună cu fratele Niculae și sora sa Pia, pentru a continua studiile acolo, la liceul „Henri IV”, unde a fost înscris ca extern, luându-și bacalaureatul în 1909.
În 1910, s-a înscris ca student la Sorbona.
Titu Maiorescu i-a publicat în ianuarie 1912 unele poezii în „Convorbiri literare”.
Tot în anul 1912, își editează la Paris volumul de poeme în proză ”Cel din urmă sfânt”. În același an, apare la București, primul volum de versuri, ”Visări păgâne”.
În 1913 a obținut licența în litere la Paris, apoi a revenit definitiv la București, unde a publicat volumul ”Eternități de-o clipă”.
S-a căsătorit în 1915, cu pictorița Maria Procopie-Dumitrescu și a urmat o bogată activitate literară.
În 1922, alături de poetul Tudor Arghezi, editează revista ”Cuget românesc”. Un an mai târziu a publicat volumul de versuri care l-a consacrat ca poet original și tradiționalist ”Pe Argeș în sus”, care conține două poeme celebre ce detaliază portretele bunicilor săi, ”Bunicul” și ”Bunica”. În 1925, a Publicat volumul ”Satul meu”.
În perioada interbelică, până în 1938, a fost deputat și senator.
A călătorit în Grecia, în Spania, în Italia.
Pe 17 aprilie 1945 a suferit o congestie cerebrală, iar în aceeași zi a decedat.
