Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș a organizat, în data de 15 octombrie 2025, evenimentul cultural intitulat „Comuna Boteni – istorie și cultură: Portretul filosofului Petre Țuțea”, în cadrul căruia a fost comemorat, la 123 de ani de la naștere, marele eseist, publicist și filosof român Petre Țuțea (6 octombrie 1902-3 decembrie 1991), personalitate locală remarcabilă a comunei Boteni.
Activitatea face parte din proiectul “Pași în lumea culturii și a creației”, pe care Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”Argeș îl derulează împreună cu Școala Gimnazială „Petre Țutea” din Boteni, proiect în cadrul căruia elevii participă la bibliotecă la manifestări cultural-educative, dezbateri, expoziții, îmbogățindu-și astfel universul cunoașterii, pătrunzând în tainele lecturii și ale bibliotecii.
Fiul de preot Petre Țuțea, născut la data de 6 octombrie 1902 în Botenii de Muscel, a fost economist, jurist, om politic, eseist, filosof și publicist român.
Personalitatea sa începe să se contureze încă din primii ani petrecuți pe băncile școlii din Boteni, când se remarcă prin sclipiri de inteligență, curiozitate și îndrăzneală.
Urmeazã liceul „Neagoe Basarab” din Câmpulung Muscel şi liceul „Gh. Bariţiu” din Cluj. În 1920, la sugestia consăteanului și prietenului său Ion Chelcea (celebrul etnograf de mai târziu), se înscrie în clasa a V-a a Liceului „Gh. Bariţiu” din Cluj, pentru ca apoi, în 1923, promovând ultimele două clase de curs superioare într-un singur an, absolvă liceul, susține examenul de bacalaureat, iar din toamna anului 1923 se înscrie la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Cluj. Își ia licența în 1926, și în același an se înscrie la doctorat, unde obține titlul de doctor în 1929, susținând teza despre contenciosul administrativ, cu calificativul „Magna cum laude”. În perioada studenţiei devine partizan al mișcării comuniste şi scrie la revista “Stânga”, fiind fondatorul acesteia în 1932.
Face parte dintr-un cerc select de intelectuali și devine apropiat cu Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Constantin Noica şi alţii. Colaborează la ziarul „Cuvântul” condus de Nae Ionescu. Influenţa acestor personalităţi ale culturii româneşti îi va marca viaţa. De la mișcarea de stânga, Ţuţea devine simpatizant al mișcării legionare. În cadrul Guvernului Naţional – Legionar, Petre Ţuţea a îndeplinit funcţia de Director de studii în Ministerul Economiei Naţionale,
Trăieşte înconjurat de tineri din boema bucureşteană a vremii şi publică sub pseudonimul Petre Boteanu, în revistele şi almanahurile Uniunii Scriitorilor din România.
Sub regimul comunist face treisprezece ani de închisoare politicã în anii 1948-1953 şi 1956-1964. După eliberarea din puşcărie continuă să fie persecutat de Securitate, care îi confiscă o serie de manuscrise, printre care „Tratatul de antropologie creştină”, ce i se va restitui după 1989. Câteva cuvinte rostite de el în închisoare au rămas celebre: „…nu noi, cei robiți aici, facem cinste poporului român cu suferința noastră, ci el ne face nouă cinstea de a suferi pentru el. Și are acest drept, pentru că-i încărcat de glorie. E marșul triumfal al lui Dumnezeu pe pământ!”. În suferințele detenției, Țuțea a dat dovadă de multă răbdare, știind să aștepte cu credință și nădejde. El se va salva pentru a depune mărturie în fața noilor generații. Iadul terestru prin care trecuse echivala, din această perspectivă, cu o inițiere în tainele destinului uman.
Moare la Bucureşti în data de 3 decembrie 1991 și își doarme somnul de veci în cimitirul din centrul comunei Boteni. Lângă cruce este Tricolorul, pe care l-a purtat în suflet toată viața, iar pe cruce este scris: „Profesor Petre Țuțea, Născut 06.10.1902, Decedat 03.12.1991, Cred Doamne!Ajută necredinței mele!”. În iarna anului 1970, își exprimase dorința de a fi înmormântat în satul natal, printr-o scrisoare adresată preotului, pe care îl ruga să facă toate cele de cuviință pentru respectarea acestui drept, considerând mistică legătura sa cu pământul unde s-a născut.
Gânditor original, considerat un „geniu al oralităţii”, deopotrivă sincer şi declamativ, Petre Țuțea s-a bucurat de recunoaşterea contemporanilor.
Eseistul și publicistul Petre Țuțea este un scriitor complex, atât prin varietatea genurilor abordate, cât și prin fluctuația registrelor doctrinare îmbrățișate, de fiecare dată, la modul absolut. Scrierile sale captează prin vigoarea argumentației, cât și prin înflăcărarea molipsitoare, resimțită la nivelul limbajului. Câteva exemple dintre volumele autorului, pe care le regăsim în colecțiile Bibliotecii sunt: „Între Dumnezeu şi neamul meu”(1992), “Omul: Tratat de antropologie creştină”, 3 vol. (1992), „Philosophia perennis” (1992), „321 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea” (1993), „Scrieri filosofice” (2005), „Mircea Eliade” (2007), „Reflecții religioase asupra cunoașterii” (2015).
În cadrul evenimentului de omagiere a marii personalități culturale Petre Țuțea, invitatul special al Bibliotecii a fost domnul George Badea, profesor de filosofie la Liceul Teoretic “Ion Mihalache“ din Topoloveni, care afirma că: „Petre Țuțea, născut la Boteni, județul Argeș, n-a plecat nicicând și niciunde din spiritualitatea neamului românesc pe care l-a iubit ca nimeni altul. A iubit această țară fără limite de orice natură, crezând cu sfințenie că neamul românesc are nevoie în decursul istoriei sale de personalități marcante care să-i determine traiectoria ascendentă, de aceea s-a situat și se va afla veșnic între Dumnezeu și neamul său“. Domnul profesor a propus elevilor o lecție despre ceea ce înseamnă această preocupare aleasă a filosofiei în general, realizând un dialog firesc cu ei, urmași ai marelui filosof, fără să neglijeze patriotismul lui de netăgăduit. Petre Țuțea, românul absolut, care a luptat împotriva regimului, care s-a răzvrătit în fața nedreptăților, se predă în final supremului său scop: libertatea completă, nelimitată până în chintesența ei. Au fost marcate cele trei puncte definitorii ale personalității lui Petre Țuțea: Patriotul, Filosoful și nu în ultimul rând Omul.
Prin eseuri proprii și citate din opera autorului, elevii și-au exprimat gândurile, emoțiile și viziunea fiecăruia despre gânditorul român de excepție, promotor al valorilor spirituale creștine.
Petre Țuțea descoperă ca pe un miracol întreaga filosofie a creștinismului și găsește acea spiritualitate profundă în ortodoxie, o splendoare și o blândețe superioară spațiului profan. El scrie despre nemurirea fără de care nu poate concepe lumea cea ireversibilă, despre libertatea la care râvnește umanitatea, despre timpul ciclic care luptă împotriva axei sale. În amurg, speranța mântuirii învinge orice angoasă, încrederea în Divinitate dovedindu-se a fi totală și salvatoare.
Dr. Cristina Baciu, Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș
