Abraham Maslow a luat toate nevoile omului şi le-a grupat în cinci categorii, în funcţie de importanţa lor.
La baza piramidei a aşezat nevoile primare, cele care sunt comune omului şi animalelor, nevoile instinctuale, fiziologice: hrană, apă, aer, igienă, somn, sexualitate şi o temperatură constantă a corpului (homeostazie). Fără aceste nevoi nu putea exista, ele sunt înăscute şi ne conduc existența.
Următoarea treaptă a piramidei lui Maslow constă în nevoile de siguranţă. Aceste nevoi apar doar atunci când cele fiziologice sunt îndeplinte. Nevoile de siguranţă ţin de integritatea fizică, de securitatea casei şi a familiei.
A treia treaptă a piramidei conține nevoile de iubire şi apartenenţă – apartenenţa la un grup, nevoia unei familii, a prietenilor şi implicarea într-o relaţie intimă, non-sexuală.
Următoarea treaptă a lui Maslow este rezervată nevoilor de stimă – a nevoilor de recunoaştere, venite din partea altor indivizi cât şi a stimei de sine. Dacă aceste nevoi nu sunt îndeplinite poate apărea descurajarea, complexele de inferioritate, stimă de sine scăzută care va afecta dezvoltarea individului și autorealizarea acestuia.
În vârful Piramidei lui Maslow, sunt aşezate nevoile de auto-actualizare. Acestea rezultă din plăcerea instinctivă a omului de a fructifica la maximum capacităţile cu care este înzestrat, pentru a deveni din ce în ce mai bun. Maslow susţine că oamenii care au atins starea de auto-actualizare intră într-o stare de transcedenţă, în care nu sunt conştienţi doar de potenţialul lor, ci şi de întregul potenţial al speciei umane.
Primele patru nivele sunt ale nevoilor „deficiente”, omul nu simte nimc special, nu le conștientizează dacă aceste nevoi sunt realizate, dar dacă nu sunt realizate simte o stare de disconfort interior care-l împiedică să evolueze, îi influențează în sens negativ starea de bine. Nevoile din partea superioară a piramidei sunt numite nevoi de „creştere”, ele nu dispar atunci când sunt satisfăcute, motivând individul pe toată durata vieții.
Dincolo de nevoile lui Maslow, Anthony Robbins a descris 6 nevoi emoționale fundamentale, nevoi după care noi funcționăm în viața de zi cu zi. Primele 4 nevoi descrise sunt universal întâlnite și respectarea lor la noi înșine sau la cei cu care relaționăm conduc la o stare de bine, echilibru și armonie. Un bun canal de comunicare cu noi sau cu cei de lângă noi se poate realiza doar respectând nevoia de siguranță/confort, nesiguranță/diversitate, importanță/semnificație și iubire/relaționare/apartenență. Dincolo de aceste 4 nevoi mai există așa numitele nevoi spirituale: nevoia de creștere/dezvoltare și nevoia de contribuție, nevoi care se remarcă la un nivel superior de existență tangibil de către oricare dintre noi dacă se dorește!
Câteva detalii despre aceste nevoi
1. Noi, oamenii, avem nevoie de siguranță, certitudine și confort în viețile noastre…
Fiecare persoană își dorește o oarecare comoditate a vieții, fiecare persoană iși dorește condiții care îi pot asigura o existență plăcută, fiecare dintre noi are nevoie de certitudine. Tuturor ne cade bine să ni se ofere confort și certitudine. Obținem mai multe într-o relație dacă pe cel din fața noastră nu-l punem în situații de incertitudine, nesiguranță sau disconfort de orice natură. Oferim mai mult și cu plăcere dacă ne sunt satisfăcute nevoia de siguranță și confort.
2. Noi, oamenii, avem nevoie de nesiguranță și diversitate în viețile noastre…
Poate suna paradoxal, însă în aceeași măsură în care avem nevoie de siguranță în viețile noastre, avem nevoie și de nesiguranță. Existența noastră nu are farmec fără anumite elemente surpriză și nesiguranță. Nevoia de incertitudine presupune noutate, neprevăzut, surpriză, diversitate, provocare, încântare și entuziasm, iar cantitatea de incertitudine diferă de la o persoană la alta. Prea multă siguranță conduce la monotonie și plictiseală. În concluzie, avem nevoie și de o doză de nesiguranță care să ne ofere diversitate și frumusețe vieții!
3. Noi, oamenii, avem nevoie să ne simțim importanți…
Cine nu dorește să se simtă important? Cât de bine ne simțim atunci când ni se acordă importanța cuvenită? De când ne naștem și până murim, fie că recunoaștem, fie că nu, avem nevoie să știm că suntem unici, importanți în ochii celorlalți, avem nevoie să știm că ceilalți au nevoie de noi! Respectând această nevoie a celor de lângă noi, dincolo de interese machiavelice, prin valorizarea a ceea ce au cu adevărat bun cei de lângă noi, avem cheia cu care putem deschide orice ”ușă” pe care ne-o dorim.
4. Noi, oamenii, avem nevoie să iubim și să fim iubiți…să stabilim legături cu alți oameni, să aparținem unei familii, unui grup…
Nevoia de a fi iubit/acceptat de o altă ființă umană și de a se simți conectat cu aceasta este esențială. Nu cu toții recunoaștem că simțim nevoia să fim iubiți sau să iubim, dar prin comportamentul nostru o demonstrăm. Vrem să aparținem cuiva, ca persoană sau ca grup și să ne oferim cuiva. Să fim acceptați și doriți sunt nevoi adânc înrădăcinate în noi. Din nevoia de conexiune și apartenență poate uneori nu facem cele mai bune alegeri, dar în lipsa oportunităților favorabile nouă sau datorită altor factori conjuncturali sau educație, această nevoie ne poate conduce la decizii greșite. Nevoia de apartenență la un grup și de acceptare într-un grup stă la baza existenței omenirii și a fost totdeauna o sursă de modelare sau manipulare!
5. Noi, oamenii, avem nevoie sa creștem, să ne dezvoltăm…
Nevoia de creștere, evoluție este o sursă continuă de progres. Omul, prin natura lui, tinde să se dezvolte. Unii pe exterior, material, pragmatic, alții pe interior, dezvoltare și creștere spirituală, cunoaștere și autocunoaștere! Această nevoie de creștere stă la baza motivației interioare a fiecăruia, în direcția aleasă! Este calea de evoluție spirituală a individului și a umanității!
6. Noi, oamenii, avem nevoie să contribuim cumva… la ceva…
A dărui cuiva ceva înseamnă a-ți dărui ție ceva. A contribui la ceva anume înseamnă a te simți împlinit, a-ți găsi sensul. A dărui din inimă, a participa la ceva anume, a ajuta pe cineva, a face un bine cuiva, a simți că faci din această lume un loc mai bun și mai frumos, este sursa de fericire pe care materialul nu o va putea acoperi niciodată! Dăruind, evoluăm spiritual!
Dincolo de fiecare dintre noi stau aceste nevoi emoționale. Abilitatea de a ne recunoaște nevoile din spatele emoțiilor pe care le trăim este sursă de dezvoltare. Putem afla ce sensibilități anume cărăm din propria noastră copilărie, ce anume nu ne-a prea fost respectat ca nevoie și se repetă dureros în anumite situații. Identificându-ne nevoile care ne sunt nesatisfăcute, putem ajunge să ne cunoaștem vulnerabilitățile și totodată punctele de dezvoltare. Mai mult, în momentul în care vom respecta nevoile celui din fața noastră fără să ne lezăm propriile nevoi, relația interumană va fi una de comuniune și colaborare!
În articolul următor voi detalia aspecte legate de STIMA DE SINE!
