Revista „Boabe de grâu” este o revistă de cultură a perioadei interbelice, prestigiul său având ecou până în zilele noastre. Fondată în anul 1930 de către scriitorul Emanoil Bucuța, membru corespondent al Academiei Române, revista a fost tipărită la București sub conducerea Direcției Educației Poporului, a Institutului Social Român și a Monitorului Oficial.
Născut la data de 27 iunie 1887 în Bolintin-Deal, Emanoil Bucuța urmează Facultatea de Litere și Filosofie, secția de Limbă și Literatură Germană, la București. Bucuța se va dovedi un om de cultură foarte activ în viața publică, prima publicație la care va colabora ca redactor, ulterior ca redactor șef, fiind „Monitorul asigurărilor muncitorești”. Va fi șef de birou la Casa Centrală a Meseriilor, șef de studii și publicații la Casa Centrală a Asigurărilor Muncitorești. Printre cele mai importante funcții pe care le-a avut se numără cea de redactor al „Arhivei pentru Știință și Reformă Socială” ce aparținea Institutului Social Român (condus de Dimitrie Gusti), și de director al departamentului Educației Poporului la Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale.
În perioada anterioară revistei „Boabe de grâu”, a fost redactor al revistei „Graiul Românesc” (1927-1929). Câteva titluri din scrierile lui Emanoil Bucuța (1887-1946), pe care le regăsim în colecțiile Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu” Argeș sunt: „Fuga lui Şefki” (1927), care a primit premiul de roman al Societății “Cartea românească”, exemplarul de la secția Colecții Speciale deține autograful autorului; „Biblioteca satului” (1936); „Legătura roşie” (1938), „Capra neagră” (1938); „George Vâlsan după zece ani” (1945).
Revista „Boabe de grâu” a avut o apariție lunară, începând cu martie 1930 până în decembrie 1934, conținând articole culturale și istorice pe subiecte locale din România, articole scrise de autori străini despre România, articole traduse în română din alte limbi, romane publicate în serial ale unor autori străini.
În prima jumătate, Revista „Boabe de grâu” conținea o secțiune intitulată Studii și povestiri, în care apăreau câteva articole mari, pe diferite teme culturale și sociale, și câte o povestire. În această secțiune au publicat mari personalități culturale ale vremii: regina Maria a României, Grigore Antipa, Nicolae Iorga, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Nicolae Tonitza, Dimitrie Gusti, Traian Herseni, Ion Chelcea, Constantin Brăiloiu ș.a.
A doua jumătate a revistei conținea două părți. Prima parte, intitulată Cronica, avea trei secțiuni: Cărți, Conferințe, Congrese, Expoziții; Teatru, Muzică, Cinematograf, Radio; Turism, Sport, Educație fizică. A doua parte se intitula Educația poporului în alte țări. Rubrica conținea articole traduse din alte limbi, în general de Bucuța sau de alți colaboratori, despre educația în alte țări sau articole referitoare la viața și cultura sașilor din Ardeal.
Dacă secțiunea Cărți, Conferințe, Congrese, Expoziții este una firească și de interes, evocând evenimentele culturale ce se desfășurau în acea perioadă, celelalte două secțiuni Teatru, Muzică, Cinematograf, Radio și Turism, Sport, Educație fizică sunt oarecum neprevăzute. Teatru, Muzică, Cinematograf, Radio se remarcă prin faptul că cinematograful este abordat ca o artă importantă, deși cinematografia românească se afla la începuturi în perioada anilor 1920-1930. De asemenea, despre radioul românesc, mijloc nou de comunicare în acea perioadă, s-au scris în toți anii de apariție ai revistei 13 articole, fiind evidențiat rolul educativ al acestui mijloc de comunicare în masă.
O secțiune inedită este și Turism, Sport, Educație fizică, care ne dovedește că în perioada interbelică s-a acordat o mare atenție sănătății și sportului. Deși interesul față de sport este mare, totuși cea mai mare atenție în revisă, la această secțiune se îndreaptă către turism și obiectivele frumoase din țara noastră. De altfel, Emanoil Bucuța se numără printre fondatorii unei organizții de turism care purta numele Touring – Clubul României, al cărei președinte a fost Mihai Haret, cel care semnează în paginile revistei câteva articole pe această temă.
Totuși, secțiunea Studii și povestiri, din prima jumătate a Revistei conținea cele mai ample și mai variate articole privind viața culturală a României din primele decenii ale secolului al XIX-lea. În primul număr al revistei, Ioan Bianu semnează studiul intitulat „Academia Română și biblioteca ei”, un istoric al locașului acestei instituții, iar în numărul 10/1930, Gheorghe Cardaș publică articolul „Biblioteci vechi românești”. George Fotino publică în numărul 5/ 1933 un articol dedicat uneia dintre cele mai importante biblioteci personale din țara noastră, a faimoasei familii Brătianu, articol intitulat „Biblioteca I. I. C. Brătianu”. Alte articole dedicate unor importante biblioteci din țara noastră pe care le regăsim în paginile Revistei sunt: „Biblioteca Universității din Cluj”, de Ion Mușlea (nr. 5/1930), „Biblioteca Telekiana din Târgu-Mureș”, de Aurel Filimon (nr. 6-7/1931), „Biblioteca V. A. Urechia”, de Lucia Borș (nr. 8/1932), „Biblioteca Universității din Iași”, de Karl Kurt Klein (nr. 5/1934), „Fundația Universitară Carol I”, autor Alexandru Tzigara-Samurcaș (nr. 6/1932). Ioan Georgescu semnează în numărul 4/1930 articolul intitulat „Astra”, Asociație înființată la Sibiu în 1861, care a avut o contribuție remarcabilă asupra culturii românești din Transilvania. C. D. Fortunescu publică în numărul 5/1931 articolul „Fundația Alexandru și Aretia Aman Craiova”. Compusă din bibliotecă, pinacotecă și muzeu, Fundația Aman a fost inaugurată la 21 decembrie 1908 în prezența ministrului Instrucțiunii Publice și a Cultelor, Spiru Haret.
Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș deține la secția Presă și Legislație colecția integrală a revistei de cultură „Boabe de grâu” din perioada interbelică, perioadă de înflorire a publicisticii culturale românești. Din această perioadă mai amintim în colecțiile bibliotecii revistele: „Sburătorul” (revistă literar-artistică, apărută în 1919 sub conducerea lui Eugen Lovinescu); „Gândirea” (revistă de cultură fondată în 1921 la Cluj de Cezar Petrescu și D. I. Cucu); „Realitatea Ilustrată” (a apărut la Cluj în 1927); „Revista Fundațiilor Regale”, revistă de literatură, artă și cultură, apărută timp de 14 ani (1934-1947) sub egida Fundației Regale Regele Carol al II lea.
Cristina Baciu, Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș
