# Nu se dau duşi de pe ruinele sitului arheologic de la Cetăţeni şi pace! Primarul Toader spune că n-are bani să le ofere rromilor o alternativă de locuit şi argumentează toleranţa autorităţilor prin faptul că din situl arheologic nu s-au desprins decât…”câteva pietre”. Mai multe familii rromi îşi văd de viaţă nestingherite, pe unul dintre cele mai importante situri arheologice din ţară – fortificaţia de la Cetăţeni, un vestigiu a cărui importanţă este amintită în mai toate lucrările de specialitate ce fac referire la antichitatea noastră. Cercetările arheologice au relevat existenţa aici a unei aşezări şi fortificaţii geto-dacice (funcţionale în perioada secolelor III-I î.Hr.), dar şi a unor vestigii din perioada medievală (aşezare, fortificaţie, necropolă şi cimitir), datate din intervalul secolelor XIII-XIV.
În R.A.N. (Repertoriul Arheologic Naţional), situl despre care vorbim are codul de clasificare AG-I-a-A-13359. Mai exact, zona are caracter de patrimoniu naţional şi universal. Situl este localizat pe platoul de pe malul stâng al Dâmboviţei, între Valea lui Coman şi Valea Chiliilor (Chitului) şi monticolul “Cetăţuia”, pe malul stâng al râului Dâmboviţa.
Descoperirile arheologice făcute aici în cursul campaniilor sunt numeroase şi relevă importanţa pe care aşezarea o avea în contextul antichităţii geto-dace, dar cu toate acestea, nimeni nu îndrăzneşte să se”pună” cu rromii care-şi fierb ceaunele printre vestigii. Terenului aferent sitului arheologic, aşa cum apare în actele oficiale, aparţine Statului român, prin Consiliul Local Cetăţeni, care a împroprietărit cu suprafaţa fortificaţiei mânăstirea din localitate, cea căreia i-a fost pasată sarcina de a se război cu rromii.
Primarul Comunei Cetăţeni, Ion Toader, spune că împreună cu atorităţile a tot căutat soluţii pentru mutarea familiilor care ocupă situl, numai că romii nu se dau duşi şi pace. “Nu vor să plece pentru că acolo s-au născut. Singura soluţie e să achiziţionăm un teren pe care să-l punem la dispoziţia acestora, numai că nu dispunem de sumele necesare în acest sens”, explică primarul localităţii cu cea mai mare pondere a populaţiei de etnie rromă.
Edilul nu pare tocmai îngrijorat de soarta sitului
“O parte din ruine au fost acoperite după efectuarea cerceărilor, deci sunt conservate, iar în cazul celorlate nu s-au produs deteriorări, cu excepţia câtorva pietre desprinse”, mai spune edilul.
“Asociaţia Geto-Dacii va lua atitudine împotriva acestui abuz de netolerat împotriva istoriei naţionale (…) Situaţia de la Cetăţeni, dacă va fi perpetuată în timp, va putea deveni un precedent extrem de periculos la adresa obiectelor de patrimoniu imobil. Înţelegem că Statul român, prin instituţiile de profil, nu poate aloca fondurile necesare unei cercetări eficiente, prin campanii arheologice de anvergură, menţinute an de an în locaţiile importante, dar nu vom accepta niciodată ca moştenirea noastră istorică să ajungă fieful unor persoane ce nu au nicio conexiune istorică cu acele locuri.” se arată într-o poziţie exprimată de asociaţie.
