# Dan Rotaru a scris un volum de peste 400 poeme în numai 3 luni.
Dan Rotaru nu mai are nevoie de nicio prezentare. Iubitorii de poezie îl cunosc și îl admiră necondiționat, creațiile sale, pline de sensibilitate și trăire poetică sunt binecunoscute. Poet al dragostei, Dan Rotaru a încărunțit numai în viața reală, pentru că, în poezie, este mai tânăr ca niciodată. Dovadă stă ultimul volum de versuri, ”Vâltori de liliac”, ce tocmai s-a născut, parte a unui proiect susținut de Universitatea Petre Andrei din Iași. (S.V.)
Numai o inspirație aproape divină poate duce la nașterea unei asemenea cărți, cu peste 400 de povești de dragoste…
Declarat senior al literaturii române, poetul argeșean (importat, acum multe decenii, de la vecinii din Olt) a renăscut precum o pasăre phoenix. A descoperit facebook-ul, unde își delectează cititorii cu câteva poeme în fiecare zi.
Dan Rotaru: ”Am un program foarte strict. Mă trezesc devreme, la ora cinci dimineața. Înainte de șapte, încep să lucrez, așa încât am la dispoziție întreaga zi. Sunt convins, însă, că Dumnezeu îmi dictează o bună parte din versuri, pentru că, altfel, nu reușeam. Niciodată nu am trăit o asemenea perioadă, precum cea din urmă, în care am reușit să finalizez un asemenea proiect, de mari dimensiuni.”
Poetul nu a încăput, pur și simplu, în formatul colecției editurii din Iași
Editorii din Iași, după ce s-au oferit să îi publice manuscrisul, au decis includerea acestuia în colecția ”Poezie Contemporană”. Doar că, la primirea tomului, au apărut și problemele. Formatul colecției era de mici dimensiuni, așa încât, la o simulare, volumul lui Dan Rotaru ar fi fost mai înalt decât lat, imposibil de legat în tipografie. Așa încât, pentru cazul individual menționat, s-a decis încălcarea formatului, trecându-se la unul de mai mari dimensiuni.
ROTARU, Dan P. (n. Salcia, Slătioara, Olt, 18 ianuarie 1943). Scriitor, redactor, ziarist. Stabilit în Argeş din 1968. Şcoala medie/Colegiul Radu Greceanu, Slatina, Olt (1960), Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi (1968). Documentare externă: Mongolia (1979). Activitate redacţională permanentă: revista Argeş, Piteşti (1968-1991); Editura Cultura, Piteşti (1992-2005, redactor-şef). Volume importante (versuri): Plânsul oglinzilor (1971); Lacrima Laurei (1973); Sunetul visării (1978); Castelul de brumă (1988); Răstignire în cuvânt (2011) etc. Colaborări, numeroase publicaţii din Argeş, Bacău, Bucureşti, Craiova (Dolj), Iaşi, Oradea (Bihor). Creaţii în antologii, culegeri retrospective. Premii în domeniu. Membru: Uniunea Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti (1975); Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala Argeş (1991). – extras din Enciclopedia Argeșului și Muscelului, vol. III
O admiratoare din Oradea îi manageriază poetului piteștean arhiva cu creații
Admiratorii lui Dan Rotaru din mediul online au remarcat faptul că o anume Despina Bogdan este prima care îi citește poeziile și, imediat, își exprimă prețuirea și admirația pentru acestea. Culmea, admiratoarea este tocmai din Oradea,
Dan Rotaru: ”Eu nu am nicio poezie, nu stăpânesc tehnica acestor computere. Doamna, medic stomatolog de profesie, din Oradea fiind, împreună cu fiul său, Andrei Bogdan, mi-au strâns toate creațiile și le-au stocat și prelucrat pentru apariția acestei cărți. Este ceva uluitor, un gest rar întâlnit. Vă mărturisesc faptul că nu ne-am văzut, față în față, niciodată. Totul a fost făcut din dragoste pentru poezie. Sunt niște oameni extraordinari și nu pot decât să le mulțumesc pentru tot.”
Presimțire
Presimt că-mi vor seca mâinile-n umeri,
dacă nu te vor cuprinde și-atinge.
Pe degete, nu-ncerca, nicicum, viața, azi, să mi-o numeri,
că vei auzi cum în mine un nufăr se stinge!
Precum primăvara o privighetoare,
moartea mea, un poem mi-o prescrie.
Cuvintele tale miros tot mai mult a plecare,
sufletul meu aduce zi de zi a chilie.
Teamă mi-e să nu-ți pierd cheile, cumva,
căci nu știu cum voi descuia iubirea ta, dimineață!
Bine că ziua mea se potrivește cu noaptea ta,
printr-o decizie divină, dată pe viață!
Ce nebunie, cum îndeobște se spune,
ca, la vârsta aceasta, să visez îngeri și să pot iubi!
Să mă-apropii de Dumnezeu și să-l mângâi, ce minune!
Ce noroc să te văd cum te dezbraci, în fiecare seară, de zi!
Cât de-amară-i azi cafeaua, și cât de dulce
e fulgul de zăpadă pe buzele mele căzut!
Desfă-ți sufletul, că vin ingerii în el să se culce
și să-ți lase o iubire curată, ca la-nceput!…
Volumul poate fi, deja, comandat direct de la editura moldoveană, la adresa [email protected]
