Last-minute politic în Argeş

Luni, 08 August 2011 23:00

Spiridon Voinescu.
O treime dintre argeşeni s-au întors deja din concediu. O treime nu va pleca deloc în concediu. Ultima treime caută last-minute-uri. Unde este mai ieftin şi mai bun, deci unde poţi profita mai bine de neputinţa altora de a pleca în vacanţa mult dorită atunci când au rezervarea făcută. Exact, exact aşa este şi climatul politic al momentului. Se caută last-minute-uri cu disperare, cu îndârjire. Pentru că schema nu este finalizată, pentru că acum şi numai acum mai pot fi făcute combinaţiile magice şi, mai ales, câştigătoare. Se retrag Filip Georgescu, Buta, poate Duvăz şi câţiva alţii. Apar  Falcă, Lăzăroiu, Teodorescu, Mărăşoiu şi câţiva alţii. Dar schema nu e completă la nimeni. Până şi partidele sunt avide după acei candidaţi care să le asigure un all inclusive de vis, de neuitat – măcar până după localele de la anul. Candidaţii ideali sunt greu de găsit. Pentru că un candidat ideal trebuie să aibă o notorietate fabuloasă, un trecut mai imaculat decât al unei fete mari şi o pivniţă plină cu bani, atât pentru campania sa cât şi – mai ales – pentru cea a partidului. Un candidat ideal a fost, spre exemplu, Ştefan Ciocănel. Tânăr, deştept, cu bani la dispoziţie atât pentru partid cât şi pentru propria susţinere. Mai nou, partidul – sau cineva din partid – îi face mici şi neruşinate şicane. De ce? Poate că nu mai contribuie suficient la bunăstarea acestuia…Cei patru nou apăruţi în schemă, menţionaţi mai sus, au fost pentru partidele lor oferte early-booking. La fel ca şi Ciocănel acum trei ani. Cu opţiunea proclamată de mult timp, ei s-au predat în braţele partidelor din care fac parte cu ochii închişi şi un suspin de plăcere. Iar partidele i-au luat ieftin. Ei vor plăti scump, mare parte însă din bani publici, nu personali (nu este vorba de toţi cei menţionaţi, desigur, însă în schemă intră mulţi alţii). Nu există încă last-minute pentru Municipiul Piteşti (perioada de early-booking a trecut aici de mult). Constantin Stroe, una din marile speranţe ale PDL-ului, a rămas la stadiul de speranţă, însă din ce în ce mai îndepărtată. Probabil că nu el este cel care poate ridica legendara sabie Excalibur, sau poate că nici nu doreşte. Pentru celelalte oraşe se mai găsesc oferte, niciuna însă suficient de convingătoare încât potenţialii clienţi să dea buzna cu ştampila şi semnătura.
Concluzia: turism adevărat, monşer…