Judecătoarea Cornelia Inge Ene a cedat nervos în procesul "Terenuri la Autostradă"

Marţi, 15 Iunie 2010 16:49

# Reclamanţii din acest dosar, pe care Cornelia Inge Ene îl judecă din 2006, au câştigat la începutul acestui an, la CEDO, într-un proces cu aceeaşi cauză, despăgubiri de sute de mii de euro!  # În această cauză, CEDO a confirmat abuzurile statului român în afacerea terenurilor de la Autostradă, abuzuri pe care judecătoarea Cornelia Inge Ene nu le vede nici în ruptul capului!
# Săptămâna trecută, reclamanţii din dosarul 10754/280/2006 au încasat din partea statului român despăgubirile impuse de CEDO, iar Cornelia Inge este hotărâtă să judece în continuare această cauză! # Judecătoarea piteşteană i-a dat afară din sală pe reclamanţi şi i-a ameninţat cu amenzi, pentru că aceştia au refuzat un avocat numit din oficiu, care, de fapt, nu le reprezenta interesele!

Într-o ediţie anterioară, am relatat despre turnura spectaculoasă pe care o vor lua zecile de procese aflate pe rolurile instanţelor argeşene, în scandalul de răsunet naţional (şi, de acum, european) „Terenuri la Autostradă”. La începutul acestui an, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg a dat deja trei decizii care au obligat statul român la plata unor sume substanţiale în favoarea unor cetăţeni care au fost victimizaţi, în perioada 2001 – 2004, de intervenţia Primăriei Bradu pe terenurile aparţinând comunei Oarja – intervenţie ilicită, care a fost posibilă cu complicitatea Prefecturii Argeş şi a unor magistraţi care au admis în instanţă probe neconforme cu realitatea.
Săptămâna trecută, statul român a plătit şi primele despăgubiri stabilite de CEDO într-o astfel de cauză. Astfel, cetăţenii Georgescu Dumitru, Georgescu Ion şi Rada Ioan au fost despăgubiţi, fiecare, cu câte 83.500 euro (dosarul 30995/03- 31003/03) şi au încasat despăgubirea efectivă, după cum ne-au declarat, chiar în timpul săptămânii trecute, joi, 10 iunie a.c. În total, CEDO a soluţionat, de la începutul acestui an, trei astfel de cauze ale unor cetăţeni din Oarja care au fost victimizaţi de puneri în posesie abuzive făcute de administraţia comunei Bradu, în timpul guvernării PSD, în perioada 2001- 2004. Ironia vieţii a făcut, însă, ca tot în timpul săptămânii trecute, la Judecătoria Piteşti, să se consume un incident care pune încă o dată în lumină, dacă mai era nevoie, penibilul acestei situaţii. S-a ajuns astfel ca un judecător piteştean, respectiv magistratul Cornelia Inge Ene, care judecă de patru ani o cauză în care petenţi sunt, printre alţii, cei doi fraţi Georgescu despăgubiţi de CEDO în dosarul precizat mai sus, să facă, în plină şedinţă publică de judecată, o criză de furie împotriva justiţiabililor din respectivul dosar! De ce? Pentru că speţa în care CEDO a dat câştig de cauză fraţilor Georgescu, iar statul român le-a şi plătit acestora despăgubiri de sute de mii de euro, săptămâna trecută, este identică, pe fond, cu speţa în care judecătoarea Cornelia Inge Ene bate pasul pe loc de patru ani de zile, refuzând obstinat să vadă ceea ce magistraţilor europeni de la Strasbourg li s-a părut că este limpede, şi anume faptul că statul român, prin instituţiile administraţiei publice din Argeş, le-a violat respectivilor cetăţeni dreptul de proprietate asupra terenurilor moştenite de aceştia din generaţie în generaţie.

"Ne-aţi ameninţat şi ne-aţi dat afară ca pe nişte animale!"

Luni, 7 iunie a.c., a avut loc o nouă înfăţişare în dosarul 10754/280/2006. Pe scurt, iată care este problema: mai mulţi cetăţeni din Oarja - fraţi, moştenitori ai defunctului lor tată -, care deţineau titlu de proprietate din 1994 pentru un teren de 5,4 hectare, au fost desproprietăriţi de administraţia din Bradu, după anul 2000. Primarul de la acea vreme din Bradu, prevalându-se de nişte şmecherii girate de câţiva magistraţi argeşeni (dar infirmate şi sancţionate de CEDO, la începutul acestui an), a eliberat unor alte persoane procese-verbale de punere în posesie pentru suprafeţe care se aflau deja în proprietatea cetăţenilor din Oarja, cu titlu de proprietate. Deci, pentru aceeaşi suprafaţă de teren, exista titlu de proprietate (eliberat oamenilor care avuseseră pământul, în proprietate, din generaţie în generaţie) şi un proces verbal de punere în posesie, suprapus peste acest titlu de proprietate, care nu era susţinut de niciun document doveditor al proprietăţii. Moştenitorii cu titlu de proprietate, din Oarja, se judecă în acest proces, cu persoane care au cumpărat terenul de la cei care au fost puşi în posesie, ulterior, de administraţia din Bradu, iar bătălia se dă pe terenul expertizelor, care trebuie să "demonstreze" ceea ce, natural şi fizic, nu poate fi demonstrat: faptul că terenul înscris în titlul de proprietate nu aparţine celor care l-au moştenit din tată în fiu, ci ar aparţine celor care nu l-au deţinut niciodată (pentru că nu aveau cum), dar cărora le-a fost eliberat, prin abuz (CEDO foloseşte în cele trei decizii ale sale acest termen), de către fostul primar al comunei Bradu, acel proces verbal de punere în posesie. Iar persoanele care au cumpărat terenul de la cei puşi în posesie de fostul primar din Bradu sunt doi importanţi oameni de afaceri din Piteşti: Ovidiu Baciu, patronul SC Francesca SRL şi Adrian Prodănel, consilier local piteştean şi asociat al mai multor firme cu pondere în economia judeţului. În acest context, judecătoarea Cornelia Inge Ene, lunea trecută, a izbucnit nervos, în plină şedinţă publică, întrucât fraţii Georgescu invocaseră faptul că reuşiseră să câştige la CEDO procesele care aveau acelaşi fond cu cel în care dânsa bate pasul pe loc de patru ani de zile. Astfel, Dumitru Georgescu, Ion Georgescu şi Ioan Rada au notificat preşedintele Judecătoriei Piteşti în legătură cu faptul că renunţă la judecarea procesului 10754/280/2006, întrucât au primit înştiinţări de la Ministerul de Externe şi Ministerul de Finanţe conform cărora, până pe data de 12 iulie a.c., cel mai târziu, vor fi despăgubiţi. Cei trei petenţi au depus în acest sens hotărârea CEDO şi au protestat împotriva modului în care, ca justiţiabili, au fost trataţi de preşedintele completului, magistratul Cornelia Inge Ene. "Ne-aţi ameninţat cu amenzi şi ne-aşi dat afară ca pe nişte animale, încât au rămas uimiţi martorii din sala de judecată!", se arată în notificarea depusă la preşedintele Judecătoriei Piteşti.

În care apărătorul din oficiu devine "adversar din oficiu"

La termenul de lunea trecută, judecătoarea Inge ceruse un alt avocat al petenţilor Georgescu şi Rada, care să-l înlocuiască pe apărătorul acestora de până atunci. Noul apărător a studiat dosarul pe genunchi şi, ulterior, s-a comportat ca un veritabil adversar al celor cărora trebuia să le reprezinte interesele. Dacă iniţial judecătoarea Inge a sesizat că avocatul nici măcar nu avea delegaţia în regulă, lucrurile s-au calmat după ce între cei doi au fost purtate nişte discuţii. Când petenţii Georgescu şi Rada au refuzat serviciile avocatului numit din oficiu, judecătoarea Inge a explodat nervos, dându-i afară din sală şi făcând aprecieri subiective asupra sentinţei CEDO, afirmând textual că respectivii nu vor obţine niciodată despăgubiri din partea statului român! Cât despre avocatul respectiv, am purtat cu domnia sa o discuţie telefonică, joi, 10 iunie, ora 13,03, iar dacă nu publicăm integral stenograma acestei convorbiri, asta se datorează exclusiv respectului pe care îl avem faţă de profesia şi vârsta domniei sale. La proces, acest avocat a încercat să desfiinţeze pe loc o expertiză care nu făcea decât să stabilească adevărul situaţiei (aşa cum făcuse şi CEDO), formulând obiecţiuni împotriva acesteia, în situaţia în care termenul stabilit de instanţă pentru depunerea obiecţiunilor deja expirase. Petenţii Georgescu şi Rada au notificat oficial preşedintele Judecătoriei Piteşti de toate aceste lucruri, precizând că avocatul numit din oficiu nu le reprezintă interesele, că a intrat nelegal în proces, cu delegaţie antedatată, că ei nu au obiecţiuni împotriva expertizei de la dosar, nu îşi însuşesc obiecţiunile avocatului şi că, în cazul în care judecătoarea Inge va admite obiecţiunile depus de avocat ca fiind făcute în numele lor, vor cere strămutarea acestui dosar.
Camil Dalu