Aurel Săvulescu, managerul ”Vlăsia”, luptă, de șase ani, cu cele două bănci care i-au provocat falimentul

Luni, 30 Septembrie 2019 16:36

# Acesta le-a luat, în primă instanță, câteva milioane de euro

Aurel Săvulescu se lupta, pe vremea când firma sa era unul din liderii panificației din zonă, cu oricine, pentru dreptate. Sunt celebre procesele purtate, spre exemplu, cu Constantin Nicolescu – pe vremea aceea, președintele Consiliului Județean Argeș. Procese, toate, câștigate de primul. Iată, însă, că, de ceva timp, luptele pe care le duce managerul argeșean, sunt mai complicate - și tind să se complice și mai mult. Veți vedea de ce, în cele de mai jos.
Așa cum am mai scris, dosarul ”Vlăsia” vizează modalitatea în care societatea administrată de omul piteștean de afaceri Aurel Săvulescu a fost silită, practic, să intre în faliment, după ce statul român care, prin Eximbank, a girat un credit de 4,5 milioane euro acordat Vlăsia SRL de către OTP Bank, a permis băncii finanțatoare, în speță OTP, să blocheze repetat tragerile din cont, lucru care a determinat inevitabil sistarea lucrărilor la fabrica de carne aflată în construcție și pentru care fusese solicitat creditul. Ce a urmat a fost coșmarul pe pământ. OTP a dat în judecată Vlăsia SRL, statul român s-a făcut că nu știe despre ce este vorba, iar inevitabil a urmat insolvența societății comerciale.
SC Vlăsia SRL a demarat în 2008, un proiect de finanțare pentru construcția unei fabrici de procesare a cărnii, în Argeș, la Rătești, pentru care a accesat un proiect FEADR în valoare de 2 milioane euro nerambursabili. Omul de afaceri a cumpărat terenul necesar investiției, a construit drumul, a tras utilități și a ridicat, la roșu, clădirea. Apoi, a început dezastrul amintit!

Vlăsia le ia, în primă instanță, banii celor două bănci părtașe la dezastru

SC Vlăsia SRL se luptă în instanță cu două bănci: OTP și Eximbank - banca statului. În fața argumentelor aduse în fața instanței, SC Vlăsia SRL, a câștigat pe fond, în decembrie 2015, la Tribunalul București.
Motivarea sentinței nr. 7250 din 18.12.2015 a Secției a VI-a civilă a Tribunalului București este explicită. S-a reținut că, în 2008, SC Vlăsia SRL a întocmit un proiect de finanțare pentru construcția unei fabrici de procesare a cărnii, privind finanțarea nerambursabilă în valoare de 2.000.000 euro - contract semnat în 2.06.2011, cu dată limită de punere în funcțiune a proiectului 22.06.2014. În 2009, societatea a depus la Eximbank documentația de obținere a unui credit de investiții în valoare de 4,5 milioane euro în vederea cofinanțării și realizării proiectului. Spre finele anului 2009, Eximbank a transmis investitorului că nu poate acordă finanțarea, dar poate garanta, dacă se găsește o altă bancă, ce să acorde contractul de credit. Astfel, contractul de credit a fost acordat de OTP Bank în 11.08.2010, în valoare de 4,5 milioane euro.
În motivarea Tribunalului s-a reținut și culpa celor două bănci: pe de o parte, culpa OTP Bank, ”care nu a mai reluat după dată de 11.08.2012 procedura de creditare cu scopul vădit de a crea aparențele unei stări de exigibilitate anticipată care a condus la executarea garanției bancare emise în contul statului rămân - alături de reclamanta Vlăsia”, și pe de altă parte, culpa Eximbank, ce a încălcat mai multe obligații asumate prin Convenția de împărțire a riscului, notează luju.ro.
”Se apreciază că acțiunea de executare anticipată a reclamantei de către OTP Bank pentru încasarea anticipată a creditului parțial utilizat la data de 12.08.2010 în valoare de 3.800.000,03 euro, uzând în mod abuziv și fraudulos de posibilitatea executării scrisorii de garanție emisă în numele și contul statului a fost un act premeditat așa cum îl definește chiar pârâta  Eximbank … această acțiune neavând nicio justitficare contractuală, având în vedere acordul de voință al OTP Bank în sensul continuării relației contractuale și conduită ulterioară, consecventă acestui acord. Ca o consecință a faptelor culpabile și ilicite, prejudiciul rezidă în pierderea unor sume din patrimoniul reclamantei ca urmare a acoperirii unor costuri suplimentare sau nerestituirii conform graficului de finanțare”, se arată în aceași motivare a instanței de fond.
Prejudiciul adus SC Vlăsia SRL a fost calculat prin expertiză și se ridică la milioane de euro, incluzând și beneficiul nerealizat calculat la nivelul profitului proiectat de reclamantă conform planului de afaceri ce a fost acceptat de ambele bănci la acordarea/garantarea creditului. Valoarea acestui beneficiu nerealizat a fost stabilit de expertiză la 78.782.405 lei.
În final, decizia judecătorului Secției a VI Civilă a Tribunalului București a fost clară: ”Apreciindu-se probată culpa, … în sarcina pârâtelor, acestea urmează a fi ținute să repare integral prejudiciul cauzat prin faptele ilicite care li se imputa conform prezenței acțiuni. Ca atare, fiind probate elementele răspunderii civile contractuale (fapta ilicită, prejudiciul și raportul de cauzalitate dintre acestea) urmează a se prezuma culpa pârâtelor care nu au putut dovedi executarea contractelor (de creditare, modificare și prelungire a acestuia)”.

Faza apelului - dosar strămutat. Băncile încearcă manevre de intimidare?

Bătălia cu cele două bănci este continuată de SC Vlasia SRL în apel, la Curtea de Apel București, la Secția a V-a Civilă, unde completul a pus în discuție judecarea cererilor de apel formulate de cele două bănci, iar OTP a venit cu tot felul de cereri de probă noi, inclusiv aceea de a se încuviința o altă expertiză decât cea avută în vedere de completul care a judecat fondul cauzei. După ce a amânat de două ori pronunțarea, instanța a admis expertiză cerută de OTP numai pe o parte din obiectivele propuse, susținând că ”împrejurarea că o expertiză juridică de aceeași specializare a fost administata la soluționarea cauzei în prima instanța neconstituind un impediment legal în admiterea aceleiași probe în calea de atac”. În primăvara anului curent, cauza este strămutată de la București, la Curtea de Apel Galați.
La ședința din data de 29 iulie 2019 era programată o prima întâlnire a experților judiciari desemnați în cauza ”Vlăsia”, în vederea discutării Raportului de expertiză întocmit în cauză și a formulării obiectiunilor. Surpriză,  a apărut, din partea băncii, și Dumitru Dumbravă.
Generalul (r) Dumitru Dumbravă s-a prezentat că fiind ”consultant anticorupție” din partea OTP Bank, calitate în care a și semnat, la insistențele lui Aurel Săvulescu, procesul verbal întocmit cu ocazia întâlnirii, conform luju.ro.
În punctul de vedere al SC Vlăsia SRL și al administratorului special al firmei, reținut în procesul verbal, se precizează că prezența lui Dumitru Dumbravă este făcută ”în scopul exclusiv al intimidării expertului desemnat de instanță și periclitării actului de justiție”: ”Părțile consideră că prezența d-lui General în calitate de consultant al OTP nu are nicio justificare legală și este făcută în scopul exclusiv al intimidării expertului desemnat de instanță și periclitării actului de justiție”.
În opinia noastră, manevrele ”de culise” ale celor două bănci nu arată altceva decât disperare, conștiența că nu mai pot câștiga, cel puțin prin mijloace legale, oneste. Recomandat ar fi să nu mai cheltuie sume, probabil frumușele, pe ”experți anticorupție”, ci să strângă pentru a-l despăgubi pe omul de afaceri argeșean, care s-a ales și cu afacerea, dar și cu sănătatea, ruinate!