Sediul administrativ al Complexului Sportiv Bascov, retrocedat în instanță

Luni, 11 Noiembrie 2019 23:59

# Despre stadiul comorilor arhitecturale ale județului! # Primul episod: perlele de arhitectură veche din Budeasa
Despre comorile arhitecturale ale țării, dar și despre cele ale județului Argeș, s-a vorbit și se va mai vorbi. Inaugurăm, aici, un serial care le tratează sistematic, pe localități. Primul episod: perle de arhitectură veche din Budeasa

Vila Tabacovici

În satul Calotești, la o răscruce de drumuri, rezistă, încă, vila Tabacovici. Nicolae TABACOVICI, (Sfârşitul secolului XIX - Prima jumătate a secolului XX), mare proprietar funciar , poseda, în zonă, întinse suprafeţe de teren, expropriate, parţial, prin Legea pentru Reforma Agrară din 23 martie 1945, adoptată de guvernul condus de Petru Groza, ori deciziile ulterioare. Vila este construită în anul 1930. După Revoluție, un timp, aici a funcționat o brutărie. Retrocedări selective, către urmaşi, după 1990. Din nefericire, imobilul, de o frumusețe deosebită, nu a avut șansa unei renovări. (Sursa: Petre Popa (coordonator), Enciclopedia Argeșului și Muscelului, vol. IV, pag. 163, ed. online, 2014)

Conacul Budiștenilor

Se presupune că a fost ridicat, inițial, de către un căpitan de-al lui Mihai Viteazul, pe nume Pană. Reconstruit și extins, în 1768, de marele armaş Şerban Budişteanu, foişorul refăcut în anul 1870 de Alexandru Budişteanu, iar între anii 1922-1927 i s-a adăugat o nouă aripă de către inginerul I. Budişteanu. Conacul prezintă un parter înalt, etaj despărţit în două registre printr-un brâu format dintr-un tor. Deasupra Intrării principale, sub foişor se află stema Budiştenilor şi anul 1768. Pe faţadă sunt înscrişi anii 1598 şi 1870, reprezentativi pentru familie. Într-o cameră de la etaj este prinsă pe perete o inscripţie care aminteşte că aici a locuit Carol al XII lea, regele Suediei în drumul său spre casă, conform informațiilor preluate de pe site-ul Bibliotecii Județene Argeș.
Incinta Curții Budiștenilor se învecinează cu incinta Bisericii ”Adormirea Maicii Domnului”, ridicată în perioada 1796-1804 de frații Budișteanu: marele armaș Șerban și postelnicul Nicolae, pe locul unei mai vechi biserici din lemn. În pronaosul bisericii sunt înmormântați ctitorii, boierii Budișteanu. În cimitirul bisericii există cruci vechi de piatră, din secolul al XVII-lea.
După anul 1948, Paul Cernovodeanu și Paula Petrescu au dedicat un amplu studiu bisericii și conacului familiei Budișteanu. În lucrarea respectivă  sunt cuprinse toate inscripțiile (din biserică, funerare și din conac). Studiul este însoțit de relevee și planuri, sunt schițate și stucaturile de la etaj, astăzi pierdute.Cei doi autori descriu colecția pe care o dețineau proprietarii conacului (anterior anului 1949). Aceasta se compunea din tablourile de familie, două dintre ele semnate de pictorul I. D. Negulici, o colecție de arme, o colecție de pipe șinarghilele, un clavicord de fabricație germană (1798) și alte obiecte, din păcate, toate risipite imediat după rechiziționarea conacului de către autoritățile comuniste locale, în 1949. (Sursa P. Cernovodeanu, P. Popescu,  Monumente istorice din comuna Budeasa (raionul și regiunea Pitești), în „Buletinul Monumentelor și Muzeelor”, 1, 1958, p. 149- 165)

Casa Hagi Tudorache

Hagi Tudorache a văzut lumina zilei în 1768, la Curtea de Argeş. Tatăl său a fost un ţăran înstărit şi, fiind un om mai umblat, şi-a adus copilul la Bucureşti, oferindu-l băiat de prăvălie jupânului Tudorache Hagiu. Acesta din urmă avea prăvălie de lipscănie în Hanul Sf. Gheorghe, aflat în vecinătatea Bisericii Sf. Gheorghe Nou. Tânărul Tudor a intrat de la început în voia stăpânului său, pe care l-a servit toată viaţa cu pricepere şi devotament şi cum bătrânul negustor nu avea copii şi nici un fel de rude, la moarte, i-a lăsat prăvălia cu tot ce se afla în ea, precum şi întreaga avere ce agonisise; i-a pus însă îndatorirea ca să-i poarte numele. De un asemenea noroc se bucurau foarte puţini, iar Tudor Tudorache a continuat şi a extins afacerea binefăcătorului său.
În 1805 s-a căsătorit cu Elena, fiica logofătului Fierea, cu care a vieţuit 40 de ani, până în anul 1845, când aceasta a murit. Au avut împreună nouă copii, din care doi au murit de tineri, iar cei rămaşi au fost trei fete şi patru băieţi, şi anume: Costache, Ghiţă, Iancu şi Mihalache. Toţi băieţii s-au ocupat cu comerţul, după ce au făcut practică în prăvălia tatălui lor…Hagi Tudorache a locuit în casele din mahalaua Oţetari, fiind înmormântat în curtea bisericii Oţetari, strada cu acest nume şi biserica omonimă existând şi azi în Bucureşti. Ulterior, mormântul familiei a fost transferat la Cimitirul Bellu. Negustorii au finanţat şi cariere politice, iar familia Hagi Tudorache nu a făcut excepţie. Familia Tudorachi, între 1800 şi 1900, a dezvoltat o adevărată investiţie imobiliară. Familia stăpânea încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea prăvălii pe Lipscani, o altă prăvălie în Hanul cu Tei, apoi casele din mahalaua Oţetari (distruse de curând); Hănişorul devenit mai apoi „Pasajul Comercial”, singura bancă românească din oraşul vechi încă din secolul al XIX-lea, „Banca Costache Tudorache”; alte prăvalii în Cavafii Vechi. Tot de numele Hagi Tudorache este legată o casă din comuna Budeasa, satul Budeasa Mare, Argeş, clasată în LMI. Lista o datează la 1762, casa se aflându-se şi în anexa III a Legii 5/2000 la categoria „Valori de patrimoniu cultural de interes naţional (monumente istorice de valoare naţională excepţională)” subcategoria „Monumente de arhitectură populară”.
Restaurările și lucrările efectuate după 1990 au transformat radical monumentul. … Pridvorul de pe latura nordică a fost radical transformat, recompartimentat (anterior anului 1990). Sigurul element original este pivnița.În rest, toate celelalte elemente descriu o construcție cu totul diferită de cea inițială. (Sursa: DRAGOȘ MĂNDESCU, ION DUMITRESCU,MARIUS PĂDURARU,IOANANDI PIȚIGOI, MARIUS MIROIU. Contribuții la repertoriul arheologic al județului Argeș. Comuna Budeasa,  MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ, ARGESIS, Studii și comunicări, Seria Istorie, XXVII).
În prezent, construcția se află în interiorul Complexului Național Sportiv Bascov (Budeasa, sat Budeasa Mare), deservind ca sediu al administrației. Prin justiție, un moștenitor al vechilor proprietari, a câștigat o parte din casă și din teren, acum căutându-se modalități pentru despăgubirea acestuia prin plată sau prin compensare.