„Doctorii” de obiecte de la Muzeul Județean. Restauratorii și munca lor, dincolo de ușile închise

Luni, 25 Noiembrie 2019 15:47

În cadrul Muzeului Județean Argeș s-a deschis, săptămâna trecută, expoziția temporară intitulată „Restaurarea dincolo de ușile închise”. Vizitatorii au luat contact cu mai multe obiecte restaurate în laboratoarele muzeului de către restauratorii experţi din domeniile: carte veche şi documente, pictură, metal, lemn, taxidermie și ceramică.

Am fost și noi la această expoziție și am stat de vorbă cu patru dintre cei șase specialiști din cadrul Compartimentului de Restaurare. În spatele acestora stau ani mulți de pregătire, eforturi, dificultăți, răspundere uriașă, care se concretizează în cele din urmă în satisfacții. Acea satisfacție, mai mult personală, pe care fiecare dintre ei o simt, după ce au pus timp, răbdare și pasiune în restaurarea unui obiect, atunci când munca lor dă roade și este apreciată pe mai departe. Cei șase experți restauratori ai Muzeului Județean Argeș sunt: Mioara Burlușanu - carte veche şi documente, Ovidiu Taifas - pictură, Cristi Deliu - metal, Luigi Șuta - lemn, Adrian Mestecăneanu - taxidermie și Ancuța Pungoi – ceramică.

Desfăşurată departe de ochii publicului, restaurarea pieselor cu valoare istorică reprezintă un pas important pentru valorificarea expoziţională a acestora. În cadrul expoziției au fost afișate mai multe panouri în care au fost expuse imagini cu tehnicile de lucru şi etapele de restaurare, dar şi fotografii din timpul activităţii de conservare. Restauratorii devin „doctori” de obiecte, având responsabilitatea ca piesele primite în grija lor, indiferent de starea de degradare, să fie aduse la starea initial.
Pe acest subiect am stat de vorbă cu Mioara Burlușanu, expert pe carte și documente, dar și coordonatorul compartimentului de Conservare, restaurare, patrimoniu mobil din cadrul Muzeului Județean Argeș: „La noi sunt aduse obiecte, în laboratorul de restaurare, într-o oarecare stare de degradare. Înainte de a începe procesul de restaurare, trebuie ținute pe o perioadă în carantină, ca să nu contamineze și celelalte obiecte dacă au atac activ. Apoi se trece la etapa de restaurare”.

„La expoziție am prezentat două cărți foarte vechi și patru documente. Apostol, care este tipărită în anul 1774, și Ceaslov, în anul 1602, sunt două dintre cărțile care fac parte din colecția muzeului nostru și care au fost restaurate de mine… Se lucrează la fiecare filă în parte. De exemplu, la cartea Apostol au fost pete de ceară pe paginile ei, dovadă că a fost folosită în timpul slujbelor. Mi-a luat foarte mult ca să scot aceste pete. Perioada de restaurare depinde de obiect și de nivelul de degradare”, ne-a mai precizat Mioara Burlușanu.  Pentru aceasta, cea mai complexă lucrare restaurată a fost: „Prima mea carte la care am lucrat individual. Se cheamă ”Psaltirea Împăratului și prorocului David”, o care dedicată cultului religios, tipărită în anul 1882. Îmi aduc aminte fiecare etapă a procesului de restaurare. A fost și cartea alături de care am mers și am obținut atestatul de restaurator”, își aduce aminte cu mult drag Mioara Burlușanu.

Pentru Ovidiu Taifas, restaurator expert în domeniul pictură, pasiunea pentru acest domeniu s-a format odată cu lucrul. „Pasiunea s-a format în timp, nu a venit ca un har divin. S-a format odată cu lucrul. Într-adevăr am fost atras de mic de pictură. Am început să pictez în clasa a III-a și apoi am urmat liceul de artă. Iar în facultate am început restaurarea”, povestește Ovidiu. Iar lucrarea lui cea mai complexă ca lungime de timp a fost tabloul „Antonie Ruset și Doamna Zoe”. „Lucrarea provine  din conacul Budiștenilor, din comuna Budeasa. A fost adusă ruptă, cu mai multe tipuri de degradare. Restaurarea lucrării a durat aproape doi ani.  Este cea mai complexă ca lungime de timp. Ca factor de degradare, nu cred că a fost cea mai complexă”, ne-a mai precizat Ovidiu Taifas.

Adrian Mestecăneanu este taxidermist, adică împăiază animale, le întreţine pe cele deja împăiate şi reface schelete. Taxidermia este meşteşugul prelucrării vertebratelor în scopul prezentării publice - muzee de stiinţe naturale, muzee cinegetice - sau particulare, sub forma de trofee de vânătoare. Adrian ne-a introdus în această lume specială, care se află între ştiinţă şi artă. „Taxidermia este un domeniu mai deosebit, nu înseamnă altceva decât prepararea pieilor de animale. Se ocupă în general cu animalele moarte. Am avut rezervate două vitrine la expoziție. În fiecare dintre ele au fost expuse câteva obiecte restaurate de mine în ultimii ani. Toate cele expuse sunt donate. Piesele de la noi din colecții sunt în stare mult mai bună ca acestea. La particulari nu are cine să se ocupe și ele cu timpul se degradează. Pot fi piese care pot avea sute de ani. Dacă sunt păstrate cum trebuie se păstrează foarte mult”, ne-a precizat Adrian Mestecăneanu.

Cristi Deliu se ocupă de restaurarea metalelor. Că vorbim de cruciulițe, clești, pistoale sau chiar tunuri, nu e nimic din categoria metalelor care să nu poată fi restaurat de acesta.
„Nu știu dacă la început a fost pasiune, dar a venit pe parcurs. Fără pasiune nu se poate. Satisfacția ți-o dă obiectul la finalul lui”, ne-a precizat Cristi Deliu.
A.V.