In memoriam Constantin N. Stroe

Luni, 16 Decembrie 2019 13:31

# Hulubești, Dâmbovița,  20 martie 1942 – București, 17 decembrie  2016

Născut la 20 martie 1942, STROE  N. Constantin, după finalizarea Gimnaziului Unic Hulubești, urmează Școala Medie Ienăchiță Văcărescu Târgoviște, regiunea Ploiești, iar la absolvire (1962), primea acceptul Cancelariei profesorale, pentru studii superioare.

Vacanțele preuniversitare l-au apropiat de mulți colegi ai generației amintite, printre aceștia aflându-se consăteanul Badea Șt. Gheorghe, originar tot din Hulubești (12 martie 1946). Prietenia viitorilor industriași, Constantin STROE și Gheorghe Badea, ajunși, peste ani, manageri de succes la Pitești, a fost perenă, sinceră, productivă. Urmează Institutul Politehnic București, acordarea titlului ingineresc fiind datată 1967. La rândul său, Gheorghe Badea a preferat Facultatea de Mecanică din Brașov (1963-1968).
Fire comunicativă, dar cerebrală, Constantin STROE a cimentat, pe timpul studenției, prietenia cu alt viitor inginer, musceleanul Ion Ungureanu, fiul comunei Călinești (14 octombrie 1942), ajuns cadru didactic universitar, decan, conducător de doctorat la Pitești. Tripleta intelectuală Constantin STROE, Gheorghe Badea, Ion Ungureanu, regrupată, în reședința Argeșului, după 1970, rămâne, peste timp, modelatoare.

ÎNCĂ DIN 1968, CONSTANTIN STROE A PARIAT PE UZINA DACIA

Tânărul inginer mecanic, ajungea, spre finalul toamnei 1967, salariatul Uzinei din Teleajen, integrată, tradițional, peisajului prahovean, consolidat încă din secolul XIX.
Dar, ținta rămânea Intreprinderea de Autoturisme din Colibași, Argeș. Obținerea transferului mult dorit (1968) a stimulat, vizibil, preocupările inginerului Constantin STROE, personalitate care s-a dedicat, aproape o jumătate de veac (1969-2016), consolidării Platformei Industriale Pitești-Est. Succesiv, după cum listează paginile Enciclopediei Argeșului (2014), Constantin STROE a îndeplinit, la Uzina din Colibași, funcții suprapuse avântului indicatorilor automobilistici, dar și cerințelor asimilării imperioase a reperelor importate accidental: tehnolog; șef, Secția Sculărie; inginer șef, Fabrica de Mașini Unelte (1968-1982).
Rezultatele maturizării sale productive, bilanțate pozitiv, l-au propulsat, pentru următorii ani (1982-1987), în fotoliul directorului tehnic al Centralei de Autoturisme Pitești, perioadă când Europa s-a confruntat cu virulența crizei materiilor prime, reflectată, printre altele, în diminuarea asamblării modelelor Dacia și onorării clauzelor contractuale la export. Seisme identice au determinat, în Brașov, concedierea directorului Intreprinderii de Autocamioane, iar declinarea propunerii ministeriale, referitoare la preluarea conducerii acestei mari unități transilvane de Constantin STROE, atrăgea ostracizarea lui la filialele din Slatina, Scornicești, Craiova (1987-1988). Evenimentele revoluționare (decembrie 1989-ianuarie 1990) l-au surprins în Timișoara, numit acolo, directorul Intreprinderii de Autoturisme Mic Litraj (Lăstunul, Dacia 500).

ARTIZANUL RELANSĂRII CONTINENTALE A FIRMEI DACIA-RENAULT

După cum este cunoscut, Guvernul provizoriu (26 decembrie 1989-28 iunie 1990), prim-ministru Petre Roman, a pregătit crochiurile prin care economia națională urma să parcurgă procedurile trecerii de la socialism la capitalism! Ulterior alegerilor generale (20 mai 1990), noul cabinet (28 iunie 1990-26 septembrie 1991), validat parlamentar, condus de aceeași personalitate, elabora, cu trimiteri distincte pentru industrie, două directivări cardinale: Legea Nr. 15, privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale (Monitorul oficial Nr. 98, din 8 august 1990); Legea Nr. 58, referitoare la privatizarea societăților comerciale (Monitorul oficial Nr. 169, din 16 august 1991).
Aflat, prin urmare, la Timișoara (1998-1990), precizăm faptul că, demersurile revoluționare, numite ”curățarea vârfurilor”, nu l-au vizat, din contră, argeșeanul nostru, Constantin STROE, era asimilat, pe mai departe, ca manager talentat! Dar, cu ocazia vizitei la Intreprinderea ”Micul Litraj”, a ministrului Industriei Construcțiilor de Mașini, Ion Aurel Stoica, vicepreședintele guvernului, reprezentanții salariaților din Colibași obțineau acordul demnitarului nominalizat, privind repatrierea inginerului Constantin STROE și instalării sale în funcție directorială executivă.
Se concretiza, astfel, dorința reintegrării în marea familie a celor care lucrau la Colibași! Voința acestora, privind acceptarea conducerii unității, având rol hotărâtor pentru sectorul evocat, i-a conferit energia adaptării la sistemul concurențial. Documentele perioadei 1991-1999 reliefează conținutul programului gândit de managerul general Constantin STROE, focalizat pe următoarele obiective: realizarea producției maximale, folosind dotarea învechită, funcțională prin grija permanentă a utilizatorilor; evitarea destruturării lanțurilor furnizoare; păstrarea, neapărat, a pieței interne; vânzarea autoturismelor Dacia la prețuri rezonabile; lansarea în fabricație a noilor modele Dacia Liberta (1991), Dacia Nova (1995), camionetelor Dacia 1307 și Dacia 1309, la standarde aferente ocrotirii mediului; contracararea presiunii grupurilor de interese; conservarea capitalului circulant; nivel minim de îndatorare; animarea exportului; eliminarea căpușării; anticiparea problemelor sociale (aproximativ 31.000 de salariați); investigarea posibilităților de asociere cu un partener de anvergură mondială, preferabil, Compania franceză Renault, cunoscută în România din 1966.
Negocierile s-au finalizat prin Contractul datat 2 iulie 1999, semnat la București, momentul istoric fiind intermediat de inginerul Constantin STROE și parafat datorită voinței oficialilor: Radu Sârbu (Agenția pentru Valorificarea Activelor Statului – AVAS); Ion Diaconescu (președintele Camerei Deputaților, originar din Argeș); Radu Vasile (premierul României, senator de Argeș); Traian Băsescu (ministrul Transporturilor); Traian Remeș (ministrul Finanțelor). Referindu-se la atare eveniment, interlocutorul nostru, Constantin STROE, preciza: ”Arhitectul privatizării trebuie să fie cunoscut de toți cei interesați, se numește Louis Schwizer, fiind, atunci, președintele Grupului Renault”. Vorbind despre această personalitate franceză, Constantin STROE amintea cuvintele personale transmise decidentului în etapele negocierilor: ”Dacia este singura marcă din lume care oferă un automobil cu prețul final de 3.000 de dolari. Renault nu va reuși niciodată această performanță, împreună, însă, putem să cucerim piețele continentelor”. Strângerea mâinilor, între Louis Schweizer și Constantin STROE, face ca, în martie 2018, privatizarea Platformei Mioveni să constituie un succes răsunător!

INGINERUL CONSTANTIN STROE ȘI UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

În urmă cu 56 de ani (1 octombrie 1962), la Pitești s-au deschis cursurile primelor facultăți având profil pedagogic. Apoi, după inaugurarea Intreprinderii de Autoturisme Colibași (20 august 1968), folosind spațiile Grupului Școlar Mioveni, lua ființă Institutul pentru Subingineri (1 octombrie 1969), entitate relocată imediat la Pitești (1 octombrie 1970). Unificarea acstor structuri, sub genericul Institutului de Învățământ Superior Pitești (15 septembrie 1974), a favorizat specializările tehnice, agreate național. Prin Ordinul Ministerului Învățământului și Științei Nr. 4894, datat 22 martie 1991, Școala Înaltă din reședința Argeșului devenea Universitatea Pitești.
Colaborarea didactică a managerului Constantin STROE, cu facultățile noastre, acoperă mai mulți ani universitari, din deceniile 1973-2002, activitatea consolidându-se, special, după 1981, atunci când inginerul obținea, la București, titlul doctoral. Teza va aborda subiecte primordiale, circumscrise industriei autohtone de profil. În atare climat formativ, elaborează două volume: ”Elemente de proiectare a dispozitivelor” (1985), ”Proiectarea dipozitivelor pentru mașini unelte” (1995). Valorificând inovațiile, invențiile, studiile brevetate, comunicările științifice, temele reuniunilor interne sau externe, consolida experimentele inoculate productiv!
Frecvent, lectorul universitar dr. Constantin STROE a participat, după 1991, la deschiderea festivă a cursurilor studențești, expozeul său fiind așteptat, cu vădit interes, de cei prezenți. Cuvintele, bine cântărite, îndemnau la perseverență, pragmatism, viziune pluralistă universală, exemplele, axate pe realitatea de la Dacia, fiind mobilizatoare, optimiste, perspectivale.
Asemenea atitudine l-a îndrituit să fie ales membru onorific al Senatului!

ETERNIZARE ANTUNĂ ȘI POSTUMĂ

Pe durata existenței pământene (1942-2016), Constantin STROE a intrat, treptat, datorită perenității faptelor sale, în istoria acestor locuri! Numeroase documente oficiale, tomuri specializate, monografii, analize, consemnări media l-au nominalizat, cu deosebire după 1991 ca personalitate exponențială pentru industria de automobile din România, ceea ce egalează arhetipurile eternizate, deja, antum.
Reamintim faptul că, paralel cu manageriatul gradual al Platformei Dacia, respectiv Grupului Dacia-Renault (1991-2015), inginerul Constantin STROE, doctor în științe tehnice, a fost preferat, colegial, pentru funcții precum: președinte, Uniunea Generală a  Inginerilor din România/UGIR 1903, Filiala Argeș (29 mai 1997); inițiator și președinte fondator, Asociația Constructorilor de Automobile din România/ACAROM, cu sediul în Pitești (1996); vicepreedinte, Asociația Producătorilor și Importatorilor Auto din România (1996); președinte, Clubul de Fotbal  Argeș (1990-2000).
Decesul surprinzător al cetățeanului Constantin STROE (București,  sâmbătă, 17 decembrie 2016), a impresionat toată suflarea Argeșului, lideri naționali și locali au prezentat condoleanțe, numeroși prieteni sau alți cunoscuți vor participa la slujba religioasă (Biserica Sfânta Vineri,  Pitești), înhumarea din Cimitirul Sfântul Gheorghe (marți, 20 decembrie 2016); comemorări ulterioare.
Bustul lui Constantin STROE, opera sculptorului Orlando Năstase, amplasat pe terasa din fața Casei de Cultură a Sindicatelor Mioveni, dezvelit, sâmbătă, 16 decembrie 2017, inițiativă lăudabilă a forurilor locale, primar, Ion Georgescu.
(Extras din: Pitești. Portrete postume pentru prieteni. Autor, Petre Popa, Ed. Paralela 45, Pitești, 2018).