Mii de piteșteni au trecut, liberi, prin sediul Prefecturii

#  Se împlinesc, duminică, trei decenii de la manifestările revoluționare din Pitești

Acţiunile protestatare de stradă au început la Piteşti, efectiv, în ziua de 22 decembrie 1989, în jurul orei 13, fiind direct determinate de cele întâmplate în Bucureşti.
Un impact deosebit asupra stării de spirit şi a atitudinii făţişă împotriva conducerii superioare a Partidului Comunist Român l-au avut: eşecul mitingului din Capitală, sinuciderea generalului Vasile Milea, ministrul Apărării Naţionale, originar din Lereşti-Argeş, emisiunile posturilor naţionale de radio şi, mai ales, cele ale Televiziunii Române.
După fuga cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu din sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, în mod spontan, grupuri formate din tineri , precum şi alţi cetăţeni, s-au strâns în Piteşti, iniţial, la intersecţia străzii Victoria cu Calea Bucureşti, în imediata apropiere a Teatrului Alexandru Davila şi a Farmaciei Nr. 4. În deplasarea lor spre Piaţa Civică Centrală, numită atunci V.I.Lenin (în prezent, Vasile Milea), pe strada Victoriei,   s-a spart cu pietre firma Comitetului Municipal Piteşti al Partidului Comunist Român. Totodată, lucrătorii Librăriei Mihai Eminescu au fost determinaţi să demonteze expoziţiile ce cuprindeau cărţi  purtând semnătura liderului comunist, portretul acestuia şi alte insemne care anunţau apropiata sărbătoare, la 30 Decembrie 1989, a proclamării Republicii în 1947.

Ocuparea primului obiectiv: Casa Albă, Pitești

Primul obiectiv vizat de demonstranţii din Piteşti a fost sediul Comitetului Judeţean Argeş al Partidului Comunist Român şi al Consiliului Popular Judeţean, numit, printr-o exagerată similitudine, Casa Albă. Spre această clădire s-au îndreptat şi alte grupuri de oameni venite din diverse zone ale oraşului. Cel constituit iniţial, amintit mai sus, a pătruns în edificiu prin intrarea principală din Piaţa Centrală. Miliţianul de gardă, deşi înarmat, nu a opus nici-o rezistenţa. Urcând la etajul I, au găsit liber biroul primului-secretar al Comitetului Judeţean de Partid, care îl părăsise în urmă cu două ore, stabilindu-se la Garnizoana Militară. Demonstranţii nu au fost, practic, obstrucţionaţi de activiştii ce asigurau permanenţa, în demersul lor de a ajunge în Sala mică de şedinţe, unde se recepţionau, de regulă, teleconferinţele, apoi pe balconul principal orientat spre Piaţa Lenin.
Alt grup de protestatari a pătruns, în acelaşi imobil, prin Poarta 2, dinspre Casa de Economii şi Consemnaţiuni, fără a fi obligat să forţeze intrarea străjuită de un funcţionar neînarmat, dar în uniformă specifică, reprezentând Paza Civilă Contractuală. Se va stabili tot la etajul I, în biroul folosit, până atunci, de secretarul cu propaganda al Comitetului Judeţean Argeş al Partidului, preluând, apoi, inclusiv biroul secretarului cu probleme  organizatorice .
Concomitent cu asemenea acţiuni curajoase de stradă, un alt nucleu coordonator se conturase, deja, în interiorul Casei Albe, format, în principal, din ofiţerii de la Comandamentul Judeţean al Gărzilor Patriotice şi funcţionari ai Consiliului Popular Judeţean Argeş, unii fiind special echipaţi pentru a asigura paza instituţiei în ziua respectivă. Sediul lor a devenit biroul secretarului cu probleme economice al Comitetului Judeţean de Partid, aflat, de asemenea, la etajul I.
În primele ore ale după amiezii acestei memorabile date, 22 decembrie 1989, precum şi în noaptea de 22–23 decembrie 1989, prin sediul oficial al reşedinţei judeţului Argeş s-au perindat, fără nici-o restricţie, mii de cetăţeni ai municipiului Piteşti.
În stăpânirea lor au intrat cele mai multe spaţii de la subsol, mezanin şi etajul I, de aici pornind diverse iniţiative, cu specific local, prin care s-au consolidat spiritul şi acţiunile cu caracter revoluţionar. A doua zi, după constituirea primului organism provizoriu al Frontului Salvării Naţionale, notificat în presa locală Comitetul de Salvare Naţională al Judeţului Argeş, preşedinte Doru Mihai Pop, la cele două intrări s-au instalat posturi de pază formate din tineri cu banderolă tricoloră pe braţ, ceea ce a determinat o anumită rigoare în accesul persoanelor venite din exterior.

Alt loc fierbinte - sediul actual al Primăriei Piteşti

Alt loc fierbinte a devenit sediul actual al Primăriei Piteşti. După trecerea primului val de demonstranţi spre sediul judeţului, următorul grup, format ad-hoc în faţa statuii  Nicolae Bălcescu, a intrat în clădirea Comitetului Municipal Piteşti al Partidului, unde se aflau şi principalele servicii administrative ale Consiliului Popular local. Aici, spre seară, se va constitui primul organism al noii puteri, condus de actorul Mihai Nistor…
În ziua de  9 ianuarie 1990, pe baza Decretului–lege, adoptat la 7 ianuarie 1990 de Consiliul Frontului Salvării Naţionale din Bucureşti, a fost instalată noua conducere administrativă a municipiului Piteşti, primar devenind juristul Nicolae Olteanu, iar  vice–primar, economistul  Ion Bădescu.
Tot la 9 ianuarie 1990, conducerea politică a judeţului Argeş avea să revină unui Consiliu reorganizat al Frontului Salvării Naţionale, condus de dr. ing. Visarion Chirilă.
A doua zi, s-a ales Biroul Executiv, format, alături de preşedintele amintit, din doi vicepreşedinţi, un secretar şi cinci membri. În continuare, viaţa politică locală s-a conexat sensului naţional până în etapa actuală…
(Petre Popa, Referat prezentat la Sesiunea a XXX–a  a Muzeului Judeţean Argeş, Piteşti, 26 noiembrie 1999, Studii istorice, Editura Universităţii din Piteşti, Piteşti, 2000, p.264-271). Sursa foto: infopitesti.ro

 

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea