La Mulți Ani, Nicolae Mecu! Nicolae Mecu: ”…România poate fi schimbată prin regăsirea limbii, unul dintre cele mai afectate organisme vitale ale națiunii”

Nicolae V. Mecu s-a născut în satul Gorganu, comuna Călineşti, județul Muscel, 17 mai 1945. Cercetător ştiinţific gradul I, istorie şi critică literară, editor, publicist. Liceul Pedagogic, Câmpulung, Argeş (1965), Facultatea de Litere, Bucureşti, (1972). Doctorat, filologie, Bucureşti (1999). Activitate în domeniu: Institutul de Istorie şi Teorie Literară George Călinescu al Academiei Române, Bucureşti (1972 ~), coordonator, Centrul pentru Cercetări în Istoria Literară şi Ediţii Critice.
# Volume importante:
George Călinescu şi contemporanii săi, I, II (1987);
Iacob Negruzzi. Vocaţia comunicării (1999);
Între fapte şi sens. Studii şi eseuri de istorie literară (2004);
Centrul şi periferia. Itinerar pe orbita clasică a literaturii române (2004).
Colaborator: Dicţionarul scriitorilor români, II-IV (1998-2003);
Dicţionarul general al literaturii române, A-R (2004-2006).
Articole, comunicări, analize în reviste literare din ţară. Membru, Uniunea Scriitorilor din România. (Enciclopedia Argeșului și Muscelului, coord. Petre Popa, vol III, pag. 73, ed. online).
Nicolae Mecu: ”România poate fi schimbată de toți factorii și elementele care o compun. Și asta se poate întâmpla oricând, pentru că nu este niciodată nici prea târziu, nici prea devreme să te gândești la rădăcinile tale, la locul care îți aparține, dar nu îți aparține numai ție. România poate fi schimbată prin regăsirea limbii, unul dintre cele mai afectate organisme vitale ale națiunii”.

În cadrul Conferinţei Naţionale „Dinastia Lovineştilor”, organizată la Fălticeni, în 2018, i-a fost acordat premiul „Eugen Lovinescu”

Comisia de acordare a Premiului „E. Lovinescu”, având ca preşedinte pe academicianul Eugen Simion, a decis să acorde două premii „E. Lovinescu”. Ele au revenit cercetătorului ştiinţific dr. Nicolae Mecu, pentru întreaga activitate, în calitate de şef al Departamentului Ediţii din Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei şi coordonator al ediţiilor „E. Lovinescu, Opere (Istoria literaturii române contemporane)”, Vol. I – II, 2720 pagini, FNSA, Bucureşti 2015; „E. Lovinescu, Opere (Istoria civilizaţiei române moderne)”, Vol. II, 1134 pagini, FNSA, Bucureşti 2016; „E. Lovinescu – Opere (Ciclul junimist: monografia Titu Maiorescu)”, FNSA, Bucureşti 2017 şi cercetătorului ştiinţific dr. Oana Soare.  De asemenea premiul se acordă pentru editarea, împreună cu Nicolae Mecu, a ediţiilor E. Lovinescu, Opere (Istoria civilizaţiei române moderne)”, FNSA, Bucureşti 2016; „E. Lovinescu – Opere (Ciclul junimist: monografia Titu Maiorescu)”, FNSA, Bucureşti 2017.

Salahorie pentru literatura română

„Unul dintre pașoptiști spunea: Noi suntem salahorii, arhitecţii vor veni mai târziu. Acest sentiment de salahoriat îl am şi eu atunci când realizăm aceste lucruri, chiar dacă un demon din noi ne îndeamnă să fim şi puţin arhitecţi. Cred că este o muncă de abnegaţie, care te face să pui între paranteze visurile de arhitect şi să faci salahorie, pentru că la această salahorie ne obligă foarte multe lucruri, din care voi cita numai două. După 1920, Lovinescu spune: Există o literatură română. Atunci, zicem noi, dacă există o literatură română ea trebuie să fie şi citită, să fie în primul rând editată, mai ales în condiţiile în care nu prea se mai ocupă nimeni astăzi de editarea acestei literaturi. Al doilea lucru care ne obligă, din multele, este ceea ce spune Călinescu, celălalt mare critic al literaturii române, în finalul prefeţei «Istoriei literaturii române», datată nu întâmplător ianuarie 1941, un moment în care România fusese ciopârţită prin dictatul de la Viena. Atunci Călinescu spune: Eminescu în Bucovina, Rebreanu în Ardealul rupt de mijloc, Haşdeu şi ceilalţi sunt eternii păzitori ai solului nostru veşnic. Cred cu tărie că prin ceea ce facem, ca salahori sau ca arhitecţi, mai mari sau mai mici, contribuim la această importantă apărare a contururilor noastre, care sunt nu numai ale solului”, a precizat cercetător ştiinţific dr. Nicolae Mecu, citat de ziarul Crai Nou.

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea