Două monumente de o valoare inestimabilă, din Argeș, se sting sub ochii autorităților

Luni, 22 Iunie 2020 14:38

# Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului caută, de 20 de ani, …fonduri europene. Și se vaită că nu are bani, dar a avut, în 2019, profit de circa o jumătate de million de euro. # Salvați Mănăstirea Râncăciov și Biserica Golești de la dispariție!

Despre cele două monumente am mai scris. Și, începând de acum, vom scrie necontenit, până, cineva, din Arhiepiscopie, le va pune pe o listă a priorităților, listă pe care, acum, nu sunt! În timp ce românii dau bani, prin toată Europa și aiurea, ca să viziteze te miri ce pietre, cele două lăcașe de cult din Argeș - chiar în vecinătatea Piteștiului, se sting din cauza indiferenței. O indiferență criminală chiar, pentru că este vorba de două monumente atât de încărcate de istorie, cum rar se mai găsesc.

Arhiepiscopia are alte priorități. A investit, acum aproape 10 ani, sute de mii de euro într-o microhidrocentrală nefuncțională. Acum, se pregătește, tot pe râu, la Călugărița, de alte investiții, costisitoare și cu rezultate incerte, viitoare. Însă pereții aceia, încărcați de istorie, de la Râncăciov și Golești, nu mai pot aștepta…
I-am întrebat. După ceva insistențe, am primit, săptămâna trecută,  un răspuns politicianist, cum că se caută surse, dar este greu. Iată răspunsul:
”La Mănăstirea Râncăciov, lucrările au început încă din anul 1999 și au constat până acum în intervenții de consolidare la nivelul turlei, bolților absidelor, turnului-clopotniță precum și în lucrări de subzidire. Stadiul actual: căutarea atragerii de surse de finanțare care să permit continuarea lucrărilor, fiind în legătură permanent cu Institutul Național al Patrimoniului în acest sens.
Biserica Sfânta Treime (Golești) – în 2013 s-au început demersurile în vederea obținerii actelor de proprietate pentru începerea documentației tehnice. Stadiul actual: documentația este finalizată în faza DTAC.
Ca o concluzie, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului nu doar că are planuri concrete de restaurare-consolidare a celor două obiective, ci demersurile sunt deja în desfășurare, în diferite stadii.
Însă, dat fiind faptul că fiecare dintre cele două obiective este monument istoric de categoria A (de interes național) și că ele fac parte din ansambluri de monumente, restaurarea-consolidarea lor nu poate fi realizată într-o perioadă previzibilă de timp. Complexitatea și vechimea celor două obiective, numărul redus de specialiști (arhitecți, pictori, restauratori) la nivel național pentru a lucre la monumente istorice presupun costuri uriașe în demersul de salvare a lor în acest context. Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului urmărește atragerea de fonduri europene, ca unică sursă viabilă în astferl de cazuri.”

Mănăstirea Râncăciov

Prima biserică a fost construită din lemn pe la 1389. Mânăstirea Râncăciov este atestată pentru prima dată în hrisovul lui Radu cel Mare din 19 iulie 1498 prin care întăreşte ocine şi venituri date de Vlad Călugăru domnitorul Tarii Românesti (1481; 1482-1495) şi fiul său, Radu. Cea de-a doua mărturie o regăsim în secolul al XVI-lea, în hrisovul lui Radu Paisie prin care facea mânăstirii mai multe danii.
O altă mărturie o constituie scrierea cu litere săpate în piatră de deasupra uşii de la intrarea în biserică, de unde reiese faptul ca mânăstirea a fost rezidită de capitanul de paharnicei Arsenie Soimul şi soţia sa, Ana între 10 iunie 1647 şi 17 septembrie 1648. Costruind biserica mânăstirii, Arsenie i-a atribuit un alt hram – Intrarea în biserica – în loc de Înălțare, lucru care contravenea uzanțelor medievale. Grija faţă de această mânăstire căreia îi face mai multe danii, se explică şi prin alegerea ei ca necropolă a familiei sale.
Din punct de vedere arheologic, se va regăsi cu numele de Mânăstirea medievală Râncăciov sau Fosta Mânăstire Râncăciov în Lista monumentelor istorice 2004.
Situaţia actuală s-a agravat. Din pisania mânăstirii rezultă că seismul din 1940 a afectat-o destul de puternic, motiv pentru care în perioada 1942-1944 s-au făcut unele lucrări de consolidare, singurele de altfel, deoarece după seismele din 1977, 1986 şi 1990 nu s-a mai făcut nici o intervenţie de consolidare sau restaurare, iar avariile s-au agravat în timp. Între 1-31 octombrie 1990 au fost întreprinse cercetări arheologice, de către specialişti ai Muzeului Judeţean Arges.
Proiectul de consolidare început constă în introducerea unor elemente de beton armat prin care să se realizeze suplimentarea infrastructurii, o macrostructură la nivelul podului, consolidarea şi ancorarea turlelor de corpul bisericii. În prezent, biserica este în curs de restaurare, inclusiv pictura. Deşi lucrările de renovare a mânăstirii Râncăciov au fost demarate încă din 1990, din păcate din lipsa fondurilor, după ce s-a montat o schela de consolidare provizorie a bisericii, nu s-a mai iniţiat niciun demers în vederea restaurării ei. (sursa: glascomun.info)
Starețul Mănăstirii Râncăciov oficiază slujbele într-o bisericuță de lemn, în apropiere
Rar se mai fac slujbe în interiorul Mănăstirii Râncăciov. Un loc aproape de Dumnezeu, dar departe de oameni, în special de guvernanți. Este plină de schele, de material de construcție. Și este rămasă așa, în nemișcare, de aproape 30 de ani. Starețul oficiază, de un timp, slujbele într-o bisericuță din lemn, ridicată la mică distanță de vechea biserică.

Biserica Goleștilor

Biserica „SfântaTreime”, situată în imediata vecinătate a ansamblului medieval de la Golești, a fost înălțată la 1646 de meșterul Stoica, ctitorie a boierului Stroe Leurdeanu, mare vistier și a jupânesei Vișa (originară din Golești), în zilele lui Matei Basarab. În secolul al XVIII-lea biserica a trecut în posesia familiei Golescu, cea care a ridicat și o incintă de apărare, cu o baie turcească, un spital și o casă a săracilor, în care a funcționat o Școală pentru copiii sătenilor, înființată de Dinicu Golescu, în anul 1826.
Biserica este un lăcaș de cult impunător, o adevărată capodoperă a arhitecturii. Interiorul este compartimentat în pronaos, naos și altar. Separarea naosului de pronaos printr-un zid plin, străpuns doar de o ușă și cele patru contraforturi ce se ridică pe toată înălțimea fațadelor, sunt elemente ce diferențiază monumentul de celelalte biserici contemporane.
Exteriorul poartă și inscripția ctitorilor săi, marele vistier Stroe și jupânița sa Vișa “această sfâșntăț și dumnezeiască Biserică care iaște în Hramul Sfintei și începătoare de viață Troiță înalțată, făcutu-se-au cu toată cheltuiala robului lui Dumnezeu Jupân Stroe Marele Vistiar și al Jupânesei lui Vișa. Drept aceia, o, Cela ce ești în trei feațe Dumnezeu, osârdia lor primeaște și de munca cea vecinică izbăvește. În zilele lui Matei Voevod Basarab, mesița iunie 25, văleat 7154 (1646)“.
Turla inițială de peste naos, ca și clopotnița de deasupra pronaosului s-au dărâmat în urma unui cutremur puternic din octombrie 1802, actualmente biserica având un acoperiș simplu. Pe Triodul tipărit la Rîmnic în anul 1782, și aflat în biserica muzeu, s-a adnotat: “Și tot în acest leat 1802, oct.14, s-au cutremurat pămîntul foarte tare că s-a spart turla bisericii Goleștilor ce se prefăcea din nou”.
În pronaos sunt îngropați, printre alții, Iordache și Dinicu Golescu, precum și trei dintre cei patru frați Golești: Ștefan, Nicolae și Radu, celălalt, Alexandru-Albu fiind înmormântat în parcul conacului Golești.
Ansamblul Bisericii „SfântaTreime” din Golești a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Argeș din anul 2015. (sursa: Wikipedia)
Pentru Biserica Goleștilor s-a înființat, cu câțiva ani în urmă, un Comitet de Inițiativă pentru refacerea învelitorii bisericii. Înaltul Calinic, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului chiar a urcat, în urmă cu un an și ceva, în podul bisericii, să evalueze stricăciunile. După care totul a rămas în nemișcare.

Cristi Cocea, directorul Direcției Județene pentru Cultură Argeș: ”În fiecare an am propus includerea Mănăstirii Râncăciov în Planul Național de Restaurare, pentru a putea beneficia de niște fonduri serioase. Este o chestiune financiară. S-a deschis o linie nouă de finanțare, este deschisă chiar în aceste zile (joia trecută, n.r.), pentru monumente. Ar putea să aplice. Le-am trimis această informație, recent, am publicat și pe pagina de internet. Decizia le aparține…”.

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului a avut profit, în 2019, de circa o jumătate de million de euro

Ahiepiscopia a atras, în ultimii ani, fonduri europene pentru restaurări și renovări, relevant este exemplul Aninoasei, cel al Palatului Arhiepiscopiei. Au șantiere deschise la Bascovele, Curtea de Argeș  și aiurea.
Suntem curioși, în virtutea  răspunsului primit, dacă, printre monumentele istorice ”băgate în seamă” se numără și cele două. Și dacă nu se numără, de ce nu se numără. Pentru că, după cum ne arată pagina Ministerului Finanțelor, entitatea la care ne referim are, pentru anul 2019, DECLARAT, un profit de cca. 500.000 euro. Ca de obicei, una din cele mai profitabile din interiorul Bisericii Ortodoxe Române. NIMENI NU ESTE INTERESAT DE PROFITURILE ARHIEPISCOPIEI! Dar noi, muritorii de rând, suntem interesați de moștenirea noastră culturală, care se duce de râpă!

Bani pentru monumente

Institutul Național al Patrimoniului (INP) anunță deschiderea apelului național de proiecte finanțate din Timbrul Monumentelor Istorice, sesiunea mai-iunie 2020. O finanțare totală în valoare de 3.000.000 lei este disponibilă pentru proiecte care privesc intervenții de urgență (2.000.000 lei) și pregătirea documentațiilor tehnico-economice pentru restaurarea monumentelor istorice (1.000.000 lei).
În prima categorie sunt eligibile propuneri vizând punerea în siguranță a monumentelor istorice (consolidări, sprijiniri, eșafodaje, acoperiri de protecție, lucrări conexe - refacerea instalațiilor, finisajelor, învelitorilor etc). Cea de-a doua categorie se referă la proiectare pentru restaurare (DALI, PT, DTAC, DE), precum și proiecte fază unică pentru componente artistice.
Pot aplica persoane fizice și juridice de drept public și privat, care au calitatea de proprietar, titular al unui drept de superficie, de concesiune sau de folosință pentru o durată mai mare de 25 de ani sau titular al dreptului de administrare a unui monument istoric.
Plafonul de finanțare este de 200.000 lei/proiect pentru prima categorie, respectiv de 140.000 lei/proiect pentru cea de-a doua. Valoarea minimă a cofinanțării puse la dispoziție sau atrase de beneficiar trebuie să fie de 10%, în numerar, din valoarea totală a finanțării solicitate.
Oare cele două monumente au avut loc, în viziunea celor de la Curtea de Argeș, pentru atregerea acestor bani europeni? Sau, în continuare, vor rămâne cu singurătatea lor, cu schelele și acoperișurile lor găurite, până la o altă sesiune… sau până se vor dărâma?!...