Tribunalul București a publicat motivarea în dosarul „Publitrans”: „Tudor Pendiuc a săvârșit faptele în calitate de primar, folosindu-se de influența pe care o avea asupra persoanelor subordonate”

# Arată judecătorii Tribunalului București # Despre Ema Pendiuc: „Nu a recunoscut săvârșirea faptelor în ciuda unor apărări contradictorii și neadevărate” # Despre Valentin Vișoiu: „Susținerile sale nu urmăresc tot timpul un parcurs logic”

A fost publicată motivarea Tribunalului București în dosarul „Publitrans”. Reamintim că pe 12 februarie,  Tudor Pendiuc, fostului primar al Piteștiului, a fost condamnat, în primă instanță, la 8 ani de închisoare cu executare. Și fiica acestuia, Emanuela (Ema) Elena Pendiuc, a fost condamnată la 5 ani de închisoare cu executare. Tribunalul a dat pedepse grele și celorlalți inculpați. Afaceriștii implicați în această afacere au primit sentințe între 6 ani, respectiv 7 ani și 8 luni, iar funcționarii și directorii Primăriei Pitești au fost condamnați la pedepse între 4 ani și 6 luni, respectiv 5 ani și 6 luni. Alte 3 persoane judecate în acest caz au fost condamnate la amenzi penale cu sume între 9.600 de lei și 30.000 de lei. Inculpații au fost obligați și la plata prejudiciului de peste 23 de milioane de lei. Decizia nu este definitivă și a fost contestată la Curtea de Apel București. Recent, Tribunalul București a motivat această sentință, care poate fi consultată pe site-ul „rolii.ro”.

Despre Tudor Pendiuc: „Nu a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în ciuda unui probatoriu vast și convingător”

Tudor Pendiuc, fostul primar al municipiului Pitești, a fost condamnat la Tribunalul București la 8 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită și abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată. Instanța de judecată a reținut faptul că inculpactul „nu a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa în ciuda unui probatoriu vast și convingător, nu a dorit sa dea declarații în cauză în faza urmăririi penale sau în timpul cercetării judecătorești, a săvârșit faptele deduse judecății în calitate de primar, folosindu-se de influența pe care o avea asupra persoanelor care îi erau subordonate din punct de vedere profesional”.
De asemenea, din referatul de evaluare întocmit în cauză (filele 165-169 vol.11 dosar instanță) rezultă faptul că „inculpatul Pendiuc Tudor are suficiente realizări din perspectiva integrării în societate, fiind motivat pentru viitor doar de atitudinea concetățenilor săi, față de care pretinde că îl doresc în continuare ca primar”.
Se mai arată în motivarea instanței că: „Față de circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor și față de circumstanțele personale ale inculpatului Pendiuc Tudor, instanța de judecată apreciază ca o pedeapsă orientată spre 6 (șase) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, respectiv  6 (șase) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, sunt suficiente pentru reeducarea inculpatului și proporționale cu vătămarea valorilor sociale aduse comunității în care acesta traiește. (...) ...instanța de judecată urmează să facă aplicarea în cauză a regulilor privind concursul de infracțiuni,  inculpatul  urmând să execute  pedeapsa cea mai grea, și anume 6  ani  închisoare, la care se  va adăuga un spor de  1/3 din totalul celorlalte pedepe stabilite. Inculpatul  va executa  pedeapsa rezultanta de 8 (opt)  ani  închisoare. Față de întreaga activitate infracționala pe larg expusă în prezenta sentință, instanța de judecată  apreciază că numai  executarea în mediu carceral este aptă să asigure scopul preventiv  și educativ al pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, modul concret de săvârșire a faptelor reprezentând un criteriu care stă la baza funcției de exemplaritate ce trebuie să primeze”, se arată în motivarea judecătorilor Tribunalului București.

Despre Ema Pendiuc: „Nu se poate primi apărarea inculpatei în sensul că apartamentul a fost achitat din fonduri proprii și din donații din partea bunicii...”

Ema Pendiuc a fost condamnată, în primă instanță, la 5 ani de închisoare după ce judecătorii au contopit pedepsele pentru infracțiunile pentru care a fos gasita vinovată: 4 ani pentru complicitate la luare de mită și 3 ani pentru spălare de bani. Potrivit procurorilor DNA, o parte din mita pe care Tudor Pendiuc ar fi primit-o în acest caz de la afaceristul Valentin Vișoiu ar fi constat într-un apartament în București, într-un ansamblu rezidențial, în valoare de 130.900 de euro, pentru fiica sa, Ema Pendiuc. Pentru a se disimula această presupusă șpagă și a crea aparența că respectivul imobil intră în mod legal în proprietatea ei, aceasta ar fi încheiat o serie de acte în procedură de vânzare-cumpărare. Documentele prezentate de procurori, dar mai ales declarațiile martorilor, în principal mărturia unui martor sub acoperire, nume de cod "Veritas", au fost probele care au stabilit vinovăția celor implicați. Despre fiica lui Tudor Pendiuc, instanța a reținut că „nu este cunoscută cu antecedente penale, nu a recunoscut săvârșirea faptelor în ciuda unui probatoriu convingător și a unor apărări contradictorii și neadevărate”.
În timpul procesului, Ema Pendiuc s-a apărat și a susținut că banii pentru apartament i-a avut din economii, de la bunica sa și dintr-un împrumut de la un prieten, Inal Cagri. Instanța a desființat această aparare. "Instanța de judecată nu poate primi apărarea inculpatei Pendiuc Emanuela-Elena în sensul că apartamentul a fost achitat din fonduri proprii și din donații din partea bunicii (avansul contractului de vânzare-cumparare), respectiv dintr-un împrumut de bani primit de la numitul Inal Cagri, în condițiile în care toate aceste afirmații sunt contrazise de probele administrate în cauză. Astfel, relativ la economiile pretins a fi fost făcute, deși inculpata a afirmat că a lucrat încă din timpul studenției, nu a reușit să facă dovada împrejurării că sumele de bani astfel câștigate îi ajungeau atât pentru plata chiriei, a utilităților și nevoilor proprii, cu atât mai mult cu cât în perioada de referință nu figurează cu depozite la bănci" explică Tribunalul București.
Judecătorii au explicat de ce Ema Pendiuc a primit 5 ani de închisoare, cu executare. „Instanța de judecată nu a putut reține în sarcina inculpatei circumstanțe atenuante, astfel încât să poată coborî pragul pedepsei până la un nivel care să poată permite suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, fiind în situația în care, deși pedepsele aplicate sunt orientate spre minim, iar conduita inculpatei înainte de săvârșirea faptelor și după acest interval de timp ar putea-o recomanda pentru o pedeapsă neprivativă de libertate, totuși să nu poată dispune decât executarea pedepsei în mediu carceral”.

Despre Valentin Vișoiu: „Susținerile sale nu urmăresc tot timpul un parcurs logic și regulile simțului comun”

Valentin Vișoiu, acționar la CNCD S.A, SC Conarg S.A, Conarg Real Estate S.R.L, la data faptelor, a fost condamnat la 7 ani și 8 luni închisoare pentru săvâșirea infracțiunilor de dare de mită, spălare de bani și complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în forma continuată. „În referatul de evaluare întocmit în cauză, consilierul de probațiune apreciază că: „deși inculpatul nu recunoaște faptele pentru care a fost trimis în judecată, totuși relatările sale nu au avut o atitudine convingătoare de natură a lămuri toate aspectele puse în discuție, susținerile sale nu urmăresc tot timpul un parcurs logic și regulile simțului comun”.

Despre Scarlat și Văsâi: „O pedeapsă orientată spre 6  ani  închisoare este suficientă pentru reeducarea inculpaților”

Constantin Scarlat, reprezentant al firmei CNCD SA,  și Gheorghe Văsîi, reprezentant al Girexim Universal SA, au fost condamnați la câte 6 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată
Despre Gheorghe Văsîi, în referatul de evaluare întocmit în cauză, consilierul de probațiune aprecia că „inculpatul provine dintr-un mediu familial și social în care s-a promovat disciplina, manifestarea de comportamente pro-sociale și s-a încurajat adoptarea de atitudini pozitive. Se mai arată faptul că inculpatul beneficiază de sprijinul familiei sale, prezintă perspective de reintegrare socială, experiență vastă în sfera profesională, dar nu recunoaște săvârșirea faptei și nu își asumă responsabilitatea”. Nici omul de afaceri Constantin Scarlat nu a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa în ciuda probatoriului administrat
Atât despre Constantin Scarlat, cât și de Gheorghe Văsîi, instanța de judecată apreciaza că „o pedeapsă orientată spre 6 (șase) ani  închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, este  suficientă  pentru reeducarea inculpatului și proporțională cu vătămările aduse relațiilor sociale lezate prin săvârșirea faptei”.
Și ceilalți inculpați din dosar au fost condamnați, după cum urmează: trei directori din cadrul Publitrans 2000 - Robert Roman - 4 ani si 6 luni de inchisoare; Manuel Rotaru - 5 ani si 6 luni de inchisoare; Emilia Berinde - 5 ani si 6 luni de inchisoare.
Emilian Nechita, director executiv al Directiei Tehnice din cadrul Primariei Pitesti, a fost condamnat la 4 ani si 6 luni de inchisoare. Corina Ivan Lucia, angajata la Serviciu Unitate Monitorizare Servicii Publice, a fost condamnata la 4 ani si 6 luni de inchisoare. Alte trei persoane (Doru Alexandru Petriea, Mihai Petrieași Carmen Lis - fosta secretară a lui Tudor Pendiuc) au fost condamnate la amenzi penale cu sume intre 9.600 de lei si 30.000 de lei.

Pendiuc a susținut că voința membrilor Consiliului Local ar fi fost viciată de DNA

Inculpații au fost obligați și la plata prejudiciului de 23.013.099,65 lei, către Consiliul Local Pitești, care s-a constituit ca parte civilă în proces. Tudor Pendiuc a contestat modul în care Consiliul Local Pitești s-a constituit ca parte civilă, considerând că decizia a fost influențată de DNA. Tribunalul București a precizat următoarele: „Relativ la modalitatea de constituire ca parte civilă a Consiliului Local al Municipiului Pitești, instanța de judecată nu poate primi susținerea inculpatului Pendiuc Tudor în sensul că voința membrilor Consiliului Local ar fi fost viciată ca urmare a unei adrese a DNA București, în condițiile în care această mențiune nu este susținuta de nici un mijloc de probă. Într-adevar, reține instanța, a existat o adresă a DNA București prin care se aducea la cunoștința Consiliului Local al Municipiului Pitești împrejurarea că acesta se poate  constitui parte civilă în cauză, dar hotărârea adoptată de consiliul local a exprimat voința membrilor săi, așa cum rezulta din depozițiile martorilor audiați, consilieri locali, participanti la ședința în care s-a pus în discuție acest aspect, se mai arată în motivarea instanței”.

Reamintim că dosarul „Publitrans” a luat naștere după ce societatea de transport public local din Pitesti, SC Publitrans 2000 SA, deținută în totalitate de Consiliul Local Pitesti, trebuia să înlocuiască parcul auto cu 80 de autobuze noi, ce urmau să fie achiziționate de Consiliul Local prin alocare de fonduri. „Prevalându-se de această nevoie socială, primarul Pendiuc Tudor ar fi făcut demersuri astfel încât, cu încălcarea prevederilor legale, să fie încheiat, executat și prelungit un contract de asociere in participațiune între S.C. Publitrans 2000 S.A. și societățile private CNCD S.A./S.C. Girexim Universal S.A, în folosul ultimelor două societăți”, arată procurorii DNA.
Alex Vlaicu

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea