Curtea de Apel Piteşti se confruntă cu probleme legate de lipsa spaţiului şi a personalului insuficient

Miercuri, 02 Noiembrie 2011 13:59

# Judecătorul Daniel Radu: Într-adevăr, la Curtea de Apel Piteşti avem un deficit de personal provocat de magistraţii detaşaţi # Judecătorul Daniel Radu: În domeniul civil a crescut numărul litigiilor în materia asigurărilor sociale şi a pensiilor. Marţea trecută, la Curtea de Apel Piteşti a fost sărbătorită Ziua Europeană a Justiţiei Civile printr-o serie de manifestări  care au avut ca scop stabilirea unor relaţii de încredere între cei care participă la realizarea actului de justiţie (magistraţii şi personalul auxiliar al instanţelor) şi beneficiarii acestuia (justiţiabilii). Totodată, întrucât la data de 1 octombrie 2011 a intrat în vigoare Noul Cod Civil, am solicitat bunăvoinţa domnului judecător Daniel Radu, preşedintele Secţiei I Civile, de a ne răspunde la câteva întrebări, în special pentru a facilita, într-o oarecare măsură, cunoaşterea generală de către toţi cei interesaţi a prevederilor Noului Cod Civil.

# Care sunt principalele probleme administrative cu care se confruntă în prezent Curtea de Apel?
- Principalele probleme administrative cu care se confruntă Curtea de Apel sunt următoarele: problemele create de spaţiul în care ne desfăşurăm activitatea - acest imobil, numit Tehnic Club, la ora actuală nu asigură buna desfăşurare a şedinţelor de judecată, deoarece există doar două săli de şedinţă şi trei secţii. De asemenea, justiţiabilii (aţi văzut la intrare), nu sunt primiţi cum trebuie, dar sperăm ca până la sfârşitul anului, atunci când vom intra în noul nostru imobil revizuit şi refăcut, să reuşim să rezistăm.
# De unde a pornit necesitatea instituirii unui Nou Cod Civil?
- Instituirea unui Nou Cod Civil a pornit în principal de la problemele care au apărut în societate, probleme care nu-şi găseau rezolvare în aplicarea dispoziţiilor vechiului cod, mai ales problema regimului matrimonial. Astfel, existau foarte multe partaje de bunuri comune care nemulţumeau părţile, întrucât vechile reglementări nu creau echitate în ceea ce priveşte împărţirea bunurilor; există, datorită dezvoltării societăţii, instituţia concubinajului, în afara instituţiei căsătoriei. Noul Cod Civil a introdus şi logodna ca instituţie, întrucât foarte puţine cupluri se mai căsătoresc, iar dacă se căsătoresc, foarte mulţi ajung să divorţeze. Deci, Noul Cod Civil trebuie să răspundă nevoilor societăţii. Sigur, s-au păstrat unele reglementări din codul civil anterior, dar s-au introdus şi unele noi, cum ar fi, de exemplu, custodia ambilor părinţi pentru copiii lor, pentru că din acest punct de vedere, datorită educaţiei cetăţenilor, existau certuri pentru copii, oamenii plecau nemulţumiţi, iar copiii sufereau. Iată cum reglementările vin şi din partea societăţii, dar şi din partea noastră, a judecătorilor.
# Ce cazuri mai deosebite aţi mai avut la Curtea de Apel?
- În domeniul civil, cazuri spectaculoase nu prea sunt, dar în ultimul timp vreau să spun că a crescut numărul litigiilor în materia asigurărilor sociale şi a pensiilor. În domeniul pensiilor sunt foarte multe litigii datorită situaţiei actuale, pentru că sunt oameni care au plecat cu acele pensii de serviciu şi s-au trezit peste noapte cu ele înjumătăţite, chiar diminuate cu 70%. S-au creat astfel nişte drame umane, pentru că cei ieşiţi la pensie ştiau că au un cuantum, un credit şi s-au trezit că nu mai pot să plătească creditul; şi mai mult, imobilul pe care l-au ipotecat le-a fost luat, astfel creîndu-se o dramă în societate pentru că omul respectiv, care este de bună-credinţă şi un bun cetăţean, are posibilitatea să rămână fără locuinţă. Şi în materia litigiilor de muncă, odată cu modificarea Codului Muncii, au existat foarte multe litigii, întrucât s-au desfăcut contracte de muncă; existau deci decizii prost întocmite care se anulau pe bază de formă şi nu de fond, iar în materia litigiilor civile, sigur, sunt din ce în ce mai multe, partajul de bunuri comune luînd amploare. Ce am observat este că această instituţie a medierii care este reglementată în Noul Cod Civil, are si efecte economice pozitive, aceasta fiind mai puţin costisitoare în raport cu recursul la justiţie, dar şi din punctul de vedere al părţilor, pentru că prin mediere părţile pierd şi câştigă cam în acelaşi procent.
# Ce prevăd noile dispoziţii ale Codului Civil cu privire la structura organizatorică a instanţelor de judecată?
- Tribunalele comerciale au trecut în materia civilului; nu mai există comercial, ci civil, inclusiv Codul Comercial este introdus în Codul Civil; insolvenţa şi falimentul sunt la ordinea zilei şi s-a simţit nevoia din acest punct de vedere ca mai mulţi judecători să soluţioneze asemenea cauze, lucru care se întâmplă şi la Curtea de Apel. Avem două Secţii Civile, şedinţele noastre sunt comune în majoritatea cazurilor, şi acum ne mai dau bătăi de cap şi problemele legate de insolvenţă şi faliment, pentru că nu prea avem suficienţi oameni care să răspundă, care să judece de urgenţă şi special. Numai anumiţi judecători specializaţi pot judeca aceste cauze. Acum putem toţi, adică mai mulţi judecători, iar dintr-un anumit punct de vedere este foarte bine că se întâmplă acest lucru.
# Ce aspecte pozitive regăsiţi în Noul Cod Civil?
- Aspectele pozitive sunt următoarele: s-au reglementat, prin crearea de noi instituţii, problemele din societate. Crearea unui Nou Cod Civil a dat posibilitatea judecătorilor tineri să pornească cu o legislaţie care va fi de durată. Acest lucru este extraordinar, pentru că orice Cod durează zeci de ani, iar aceşti judecători evoluează odată cu instituţia respectivă. Un alt aspect pozitiv este faptul că acest Nou Cod oferă posibilitatea judecătorilor cu experienţă să se întregească din punct de vedere profesional prin aplicarea corectă, în ciuda dificultăţilor inerente, a noilor prevederi şi instituţii. Există anumite dificultăţi pentru că ceea ce se întâmplă în şedinţele de judecată nu e totuna cu ce citeşti în Codul Civil.
# Curtea de Apel Piteşti se confruntă cu problema deficitului de personal?
- Da, într-adevăr, la Curtea de Apel Piteşti avem un deficit de personal provocat de magistraţii detaşaţi. Există o problemă de echitate în acest punct, în sensul că 3 magistraţi au blocat locurile prin detaşare şi astfel nu s-a putut prelua de către cineva din afară volumul lor de activitate. Pentru că schema şi organigrama îi includeau şi pe ei, s-a împărţit volumul lor de activitate la ceilalţi magistraţi. Însă problema care a apărut este următoarea: chiar dacă a crescut volumul de muncă, banii au rămas aceiaşi. Atunci când există un volum mai mare de muncă, echitabil ar fi să primeşti un salariu mai mare. Şi de aici marea problemă: cine intră în locul lor? Pentru că nu pot să intre toţi... La anumiţi judecători există un principiu al continuităţii, pentru că nu pregătirea şi posibilitatea oamenilor de a da mai mult este dificultatea majoră cu care se confruntă aceştia, ci instrumentele pe care le avem la dispoziţie creează probleme. La nivelul grefierilor, cea mai mare problemă este că ne-au plecat grefierii cu experienţă. La Curtea de Apel există o medie de vârstă cam de 37-40 de ani la grefieri, poate chiar mai puţin, de 37-38 de ani, iar cei mai tineri învăţau de la aceştia. Din moment ce ne-au plecat oamenii de la care să înveţi, echilibrul s-a rupt. Există compartimente cum ar fi Arhiva unde ne-ar mai trebui 2-3 oameni, pentru că cei trei arhivari nu mai fac faţă. Mai mult, dacă am avea mai mulţi oameni am putea mări programele cu publicul. După cum se ştie, noi suntem în serviciul public, dar de cele mai multe ori noi nu ne ridicăm la cerinţele oamenilor pentru că ne lipsesc instrumentele financiare, umane şi logistice necesare. De aceea, ar fi benefică crearea autonomiei justiţiei. Aceasta ar însemna ca Minsterul să dea bugetul la Înalta Curte de Justiţie, iar aceasta, la rândul ei, să ni-i dea nouă, pentru că noi gestionăm mai bine situaţia din punctul de vedere al instrumentării financiare.
# Cum împăcaţi viaţa de familie cu cea profesională, ştiut fiind faptul că judecătorii au, adesea,  sarcini de serviciu care îi suprasolicită?
- Într-adevăr, este foarte solicitantă meseria de judecător. Noi, judecătorii, avem o viaţă intelectuală şi profesională foarte intensă, dar când mă duc acasă încerc să nu mai discut cu soţia problemele de la serviciu. Încerc să mă dedic întru totul familiei, soţiei mele şi celor doi copii.
Sabina DIACENCO