Totul sau nimic, la Curtea de Apel București! A început apelul în dosarul ”Publitrans”

Miercuri, 23 Septembrie 2020 10:35

Marți, 22 septembrie, a început apelul în dosarul ”Publitrans”, la Curtea de Apel București. Primul termen al procesului a fost amânat pentru data de 22 octombrie, din lipsă de apărare. Este un proces de ”totul sau nimic” pentru 10 dintre inculpați, care au primit, pe fond, pedepse cu executare, cuprinse între 4 ani și 6 luni și 8 ani de închisoare. Cea mai mare pedeapsă a fost primită de fostul primar al Piteștiului, Tudor Pendiuc. În perioada următoare, inculpații vor încerca să-și dovedească nevinovăția la Curtea de Apel București.Reamintim că pe 12 februarie,  Pendiuc, a fost condamnat, în primă instanță, la 8 ani de închisoare cu executare.

Și fiica acestuia, Emanuela (Ema) Elena Pendiuc, a fost condamnată la 5 ani de închisoare cu executare. De condamnare nu au scăpat nici Valentin Vișoiu - 7 ani și 8 luni închisoare, Constantin Scarlat și Gheorghe Văsîi – 6 ani închisoare. Și ceilalți inculpați din dosar au fost condamnați, după cum urmează: trei directori din cadrul Publitrans  - Robert Roman - 4 ani si 6 luni de inchisoare; Manuel Rotaru - 5 ani si 6 luni de inchisoare; Emilia Berinde - 5 ani si 6 luni de inchisoare. Emilian Nechita, director executiv al Directiei Tehnice din cadrul Primariei Pitesti, a fost condamnat la 4 ani si 6 luni de inchisoare. Corina Ivan Lucia, angajata la Serviciu Unitate Monitorizare Servicii Publice, a fost condamnata la 4 ani si 6 luni de inchisoare. Alte trei persoane (Doru Alexandru Petriea, Mihai Petriea și Carmen Lis - fosta secretară a lui Tudor Pendiuc) au fost condamnate la amenzi penale cu sume intre 9.600 de lei si 30.000 de lei. Inculpații au fost obligați la plata unui prejudiciu de peste 23 de milioane de lei.

Cum a argumentat judecătorul Tribunalului București condamnarea lui Pendiuc

Pe fond, Tribunalul București  a reținut faptul că  inculpatul Tudor Pendiuc ”nu a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa în ciuda unui probatoriu vast și convingător, nu a dorit sa dea declarații în cauză în faza urmăririi penale sau în timpul cercetării judecătorești, a săvârșit faptele deduse judecății în calitate de primar, folosindu-se de influența pe care o avea asupra persoanelor care îi erau subordonate din punct de vedere profesional”.
Se mai arată în motivarea instanței că: ”Față de circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor și față de circumstanțele personale ale inculpatului Pendiuc Tudor, instanța de judecată apreciază ca o pedeapsă orientată spre 6 (șase) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, respectiv  6 (șase) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, sunt suficiente pentru reeducarea inculpatului și proporționale cu vătămarea valorilor sociale aduse comunității în care acesta traiește. (...) ...instanța de judecată urmează să facă aplicarea în cauză a regulilor privind concursul de infracțiuni,  inculpatul  urmând să execute  pedeapsa cea mai grea, și anume 6  ani  închisoare, la care se  va adăuga un spor de  1/3 din totalul celorlalte pedepe stabilite. Inculpatul  va executa  pedeapsa rezultanta de 8 (opt)  ani  închisoare. Față de întreaga activitate infracționala pe larg expusă în prezenta sentință, instanța de judecată  apreciază că numai  executarea în mediu carceral este aptă să asigure scopul preventiv  și educativ al pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, modul concret de săvârșire a faptelor reprezentând un criteriu care stă la baza funcției de exemplaritate ce trebuie să primeze”.

Instanța a desființat apărarea Emei Pendiuc

În ceea ce o primește pe Ema Pendiuc, aceasta a fost condamnată, în primă instanță, la 5 ani de închisoare după ce judecătorii au contopit pedepsele pentru infracțiunile pentru care a fost găsită vinovată: 4 ani pentru complicitate la luare de mită și 3 ani pentru spălare de bani. Potrivit procurorilor DNA, o parte din mita pe care Tudor Pendiuc ar fi primit-o în acest caz de la afaceristul Valentin Vișoiu ar fi constat într-un apartament în București, într-un ansamblu rezidențial, în valoare de 130.900 de euro, pentru fiica sa, Ema Pendiuc.
Pentru a se disimula această presupusă șpagă și a crea aparența că respectivul imobil intră în mod legal în proprietatea ei, aceasta ar fi încheiat o serie de acte în procedură de vânzare-cumpărare. Documentele prezentate de procurori, dar mai ales declarațiile martorilor, în principal mărturia unui martor sub acoperire, nume de cod ”Veritas”, au fost probele care au stabilit vinovăția celor implicați. Despre fiica lui Tudor Pendiuc, instanța a reținut că ”nu este cunoscută cu antecedente penale, nu a recunoscut săvârșirea faptelor în ciuda unui probatoriu convingător și a unor apărări contradictorii și neadevărate”.
În timpul procesului, Ema Pendiuc s-a apărat și a susținut că banii pentru apartament i-a avut din economii, de la bunica sa și dintr-un împrumut de la un prieten, Inal Cagri. Instanța a desființat această apărare.
”Instanța de judecată nu poate primi apărarea inculpatei Pendiuc Emanuela-Elena în sensul că apartamentul a fost achitat din fonduri proprii și din donații din partea bunicii (avansul contractului de vânzare-cumparare), respectiv dintr-un împrumut de bani primit de la numitul Inal Cagri, în condițiile în care toate aceste afirmații sunt contrazise de probele administrate în cauză. Astfel, relativ la economiile pretins a fi fost făcute, deși inculpata a afirmat că a lucrat încă din timpul studenției, nu a reușit să facă dovada împrejurării că sumele de bani astfel câștigate îi ajungeau atât pentru plata chiriei, a utilităților și nevoilor proprii, cu atât mai mult cu cât în perioada de referință nu figurează cu depozite la bănci. În ceea ce privește donația în bani din partea bunicii, inculpata nu a făcut dovada unor sume primite în acest fel, nici măcar a faptului că bunica trăia în acel moment, totul rămânând doar la nivel declarativ. Iar din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă împrejurarea că nu a existat o relație sau un împrumut real între inculpată și numitul Inal Cagri”, mai explică judecătorul Tribunalului București.
A.V.