54 de ani de la inaugurarea Hidrocentralei Vidraru

Marţi, 08 Decembrie 2020 19:54

# Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurării, al cincilea în Europa şi al nouălea în lume

Pe 9 Decembrie1966 intra în funcţiune Hidrocentrala Vidraru de pe râul Argeş. La momentul inaugurării, barajul Vidraru, fabricat din beton în dublu arc era al 5-lea în Europa şi al 9-lea în lume, cu cei peste 166 metri înălţime, 25 metri grosime la bază şi 6 metri grosime la coronament. Construcţia amenajării hidroenergetice Vidraru a durat cinci ani şi jumătate şi s-a încheiat în anul 1966, plasând hidrocentrala pe locul doi ca mărime din istoria ţării, după cea de pe Bistriţa, pusă în funcţiune în anul 1950. Amplasarea barajului în Cheile Argeşului a necesitat excavaţii pe versanţi în condiţii deosebite.

A fost construit drumul artificierilor, care cuprinde 4.000 de trepte din lemn pe versanţii cheilor Argeşului. De asemenea, au fost aplicate tratamente speciale de suprafaţă şi de adâncime. Proiectul a fost 100 % românesc, iar centrala a fost echipată cu cea mai bună tehnologie a momentului.
“De la punerea în funcţiune şi până în prezent, hidrocentrala Vidraru a produs circa 17.034 GWh, trecând prin turbinele sale peste 25 miliarde de metri cubi de apă”, arată datele producătorului (conform transfagarasan.info).
Râul Argeş este situat în sudul României, formând unul dintre cele mai importante bazine hidrografice ale ţării, cu suprafaţa de 12.500 kilometri pătraţi.

Lacul format are o suprafaţă de 870 ha şi o lungime de 14 km.

Centrala Hidroelectrică Vidraru, pusă în funcţiune la 9 decembrie 1966, utilizează potenţialul hidroenergetic al Argeşului pe un sector de 28 de kilometri lungime, între Cumpăna şi Oieşti, valorificând o cădere totală de 324 de metri. Schema de amenajare reprezintă punerea în practică a unor concepţii moderne prin captarea apelor unui bazin hidrografic cu o suprafaţă de 745 kilometri pătraţi. S-a realizat astfel un debit mediu captat de 19,7 mc/s, debit asigurat atât din râul Argeş – 7,5 mc/s, cât şi din bazinele învecinate, Topolog, Vâlsan, Doamnei, prin 10 captări secundare cu galerii subterane în lungime totală de 29 de kilometri.Schema de amenajare a centralei Vidraru cuprinde o acumulare importantă, un baraj din beton în dublu arc, o galerie de aducţiune continuată printr-un castel de echilibru şi un puţ forţat, o centrală subterană şi o galerie de fugă.
În cei 5 ani şi jumătate cât a durat construcţia s-au realizat volume de lucrări impresionante: s-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 mc de rocă, din care aproximativ 1 milion mc în subteran, s-au turnat 930.000 mc de beton, din care 400.000 mc în subteran şi s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice.
Lacul de acumulare are un volum total de 465 milioane mc, din care 320 milioane mc reprezintă volumul util. Lacul are o suprafaţă de 870 ha şi o lungime de 14 km.
Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurării, al cincilea în Europa şi al nouălea în lume între construcţiile similare. Este un baraj din beton cu dublă curbură, realizat din 22 ploturi verticale, având înălţimea de 166,60 m şi o lungime la coronament de 307 m, fiind traversat de 9 galerii orizontale interioare în care se găsesc amplasate aparatele de măsură şi control.
Pentru realizarea lui au fost necesari 480.000 mc de beton. Această construcţie are 6 m grosime la coronament şi 25 m la bază.